Noile provocări la adresa securităţii infrastructurii critice determină autorităţile responsabile să implementeze noi soluţii tehnice şi să elaboreze noi planuri de înzestrare cu produse, echipamente şi sisteme avansate tehnologic, capabile să asigure supravegherea timpurie a elementelor de infrastructură supuse pericolelor.
Indubitabil, piaţa globală poate asigura un spectru larg de echipamente şi sisteme care pot acoperi nevoile celei mai avansate societăţi de pe glob, însă putem remarca că cel care deţine tehnologia şi software-ul, deţine şi controlul acelui sistem, şi poate cel mai semnificativ control este asupra software-ului care integrează o serie de echipamente şi subsisteme, face analiza şi prelucrarea informaţiilor şi oferă informaţii şi soluţii factorilor de decizie.
Soluţiile externe sunt de regulă soluţii ”închise” la care, de regulă, nu se fac modificări sau orice modificări s-ar face, costurile depăşesc de multe ori valoarea produsului. Industria românească de profil poate reprezenta o alternativă câştigătoare în această cursă de perfecţionare a capacităţilor de protecţie a infrastructurilor critice pornind de la premisele proprietăţii intelectuale asupra tehnologiei şi software-ului care îţi permite oricând să repari, să modernizezi, să adaptezi sau să perfecţionezi propriile sisteme, într-o colaborare reciproc avantajoasă între furnizorul şi beneficiarul soluţiilor.
Un astfel de exemplu îl constituie Sistemul Integrat Mobil de Supraveghere - SIMS, proiect co-finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, prin contractul nr. POSCCE 384/26.03.2012, care integrează o mare varietate de senzori montaţi pe şi în interiorul unei structuri tip container. Acesta este montat la rândul lui pe o remorcă, cu posibilitatea detaşării de aceasta pentru a putea fi instalat în diferite locaţii pe o perioadă mai lungă de timp.
Containerul este astfel compartimentat încât să asigure atât integrarea senzorilor folosiţi ca elemente de supraveghere şi monitorizare de la distanţă precum şi un spaţiu de lucru şi odihnă pentru un echipaj de 2 persoane care pot realiza operarea sistemului pe o perioadă de mai multe zile. 
Operarea întregului sistem de supraveghere se face prin intermediul unui software care rulează pe un calculator tip PC rigidizat care gestionează întreaga cantitate de informaţii preluată de la senzori, o prelucrează, o afişează şi o stochează pe diferite medii de stocare.
Sursa de energie a sistemului o constituie o baterie de acumulatori cu capacitate suficientă să asigure lucrul sistemului pe o perioadă de minim 24 de ore, la care se adaugă un generator electric precum şi un sistem de panouri solare orientabile automat după direcţia soarelui care prelungesc funcţionarea sistemului fără realimentare cu combustibil.
Principalii senzori folosiţi de sistem sunt: o cameră de termoviziune şi o cameră CCD montate într-un bloc de senzori BS1, o cameră CCD de mare sensibilitate de tip “Low Light Level – LLL” şi un telemetru cu laser montate într-un bloc de senzori BS2
precum şi un radar de câmp cu scanare electronică. Cele 2 blocuri de senzori sunt montate pe braţele laterale ale unei platforme de tip pan&tilt de construcţie specială, iar radarul de câmp este montat pe un suport fix deasupra platformei. Platforma realizează o mişcare a blocurilor de senzori de 360° în mod continuu în plan orizontal şi de ±60° în plan vertical, mişcarea realizându-se în jurul unui stâlp fix pe care este montat radarul de câmp.
Radarul de câmp realizează scanarea fasciculului de detecţie într-un unghi orizontal de 90° şi permite detecţia ţintelor mobile până la distanţe de 8000 m. Ţintele descoperite sunt poziţionate de către aplicaţia software pe harta digitală a zonei supravegheate iar platforma pan&tilt poate fi direcţionată pe direcţiile ţintelor descoperite în mod automat sau manual prin folosirea unui bloc de comandă şi control cu joystick multifuncţional de către operatorul sistemului.
În blocul de senzori BS1 sunt integrate şi 2 plăci electronice pentru achiziţie şi prelucrare de imagini, care realizează fuziunea de imagini şi urmărire automată a ţintelor. Fuziunea de imagini se poate face de către operator prin selecţia manuală a 2 dintre cele 3 camere video (camera de termoviziune, camera CCD sau camera LLL) astfel încât prin combinarea a 2 imagini din domenii spectrale diferite să se obţină o imagine cu mai multe detalii în condiţii de vizibilitate dificile precum ceaţă, ploaie, fum, praf, etc. Placa de urmărire automată a ţintelor (video tracking) permite operatorului prin folosirea unor algoritmi specializaţi implementaţi în software-ul propriu selecţia unei ţinte în mişcare şi urmărirea automată a acesteia de către platforma pan&tilt.
La aceşti senzori se adaugă un sistem de supraveghere proprie cu scanner laser care avertizează echipajul produsului la apariţia unei intruziuni la o distanţă de până la 100 m în jurul sistemului. În această situaţie camerele sunt poziţionate automat pentru a prelua şi a afişa pe unul din display-urile sistemului imaginile intruziunii.
