Încurajaţi de veştile economice pozitive, românii au început iar să cheltuiască, să călătorească, să se distreze şi să se uite cu mai multă încredere spre ziua de mâine. Să sperăm că au învăţat ceva din experienţa 2009-2010.

Acum şapte ani, după ce se uitase o vreme cu un amestec de nepăsare şi condescendenţă spre problemele economice de peste Ocean, România începea să simtă pe pielea ei primele efecte ale crizei ce avea să urmeze. Leul se deprecia treptat, piaţa imobiliară pusese o frână bruscă, investitorii străini se împuţinau pe zi ce trecea, iar angajatorii nu mai păreau la fel de darnici. Au venit apoi doi ani grei, cu cifre de afaceri în cădere liberă, profituri înlocuite de pierderi, tăieri de salarii, facturi şi rate neplătite, insolvenţe şi falimente. În 2011, am revenit încet-încet pe plus şi de atunci raportăm creşteri în aproape fiecare domeniu. Anul acesta nu numai că am rămas pe trendul pozitiv, dar parcă am început să uităm ceva foarte important învăţat în timpul recesiunii: prudenţa.

Întoarcerea ratelor

Un prim indiciu că lăsăm în urmă traumele economice recente este faptul că tot mai mulţi dintre noi au călcat din nou pragurile băncilor pentru a solicita credite. Potrivit unui studiu realizat de Deloitte pentru Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), creditarea în România ar urma să crească cu 2,3% în acest an. Iar dezgheţul ar urma să continue şi în 2016, când avansul faţă de anul anterior ar trebui să ajungă la 4,3%.

Deocamdată, statisticile arată totuşi un pic altfel: în luna iulie soldul creditelor acordate populaţiei şi agenţilor economici era de 214,7 miliarde de lei. Cu un an în urmă, în iulie 2014, acestea totalizau 215,3 miliarde. Cu alte cuvinte, suma totală datorată băncilor s-a redus cu 0,3%. În acelaşi timp, însă, soldul creditelor de consum a crescut în aceeaşi perioadă cu peste 6%, de la 50,4 la 53,5 miliarde de lei. Ceea ce semnalează că românii au prins din nou curaj în a cheltui bani pe care nu-i au. Deocamdată, sume ceva mai mici.

Din nou pe şantier

Unii dintre ei, însă, se împrumută chiar pentru investiţii serioase, cum ar fi o casă sau un apartament. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-iulie 2015, s-au eliberat la nivel naţional 22.271 de autorizaţii de construire, cu 3,3% mai mult faţă de primele şapte luni ale lui 2014. Creşterea este încă şi mai semnificativă dacă ne uităm la numărul de locuinţe noi care au fost autorizate (37.100 în ianuarie-iulie anul acesta faţă de 32.400 în acelaşi interval al anului trecut) şi la suprafaţa lor (4,39 milioane de metri pătraţi faţă de 3,97 milioane de metri pătraţi).
Pe regiuni, cele mai mari creşteri au fost, poate paradoxal, în zonele cele mai slab dezvoltate economic: Moldova, Muntenia şi Dobrogea, în timp ce în Bucureşti-Ilfov şi judeţele din centrul ţării numărul de proiecte imobiliare este în uşoară scădere faţă de 2014.

Apartamente mai scumpe

Iar numărul tot mai mare de imobile aflate în construcţie demonstrează că pe piaţă există cerere. Cel puţin pentru anumite tipuri de proprietăţi. Aşa încât, cel puţin în anumite zone, preţurile au început, din nou, să crească. Potrivit indicelui imobiliare.ro (o medie a preţului solicitat, exprimat în euro pe metru pătrat util, pentru apartamentele de vânzare, realizată pe baza anunţurilor publicate pe www.imobiliare.ro), în august 2015 locuinţele la bloc erau cu 4,7% mai scumpe decât în urmă cu un an. Respectiv, ele costau în medie 950 de euro pe metrul pătrat util, faţă de 907 euro în augut 2014, dar în continuare erau cu peste 50% mai ieftine faţă de martie 2008 (de când se calculează acest indice), când nivelul mediu era 2.058 de euro pe metru pătrat util.

În marile oraşe, preţul mediu al apartamentelor a evoluat nesemnificativ în Bucureşti (+0,9%), dar a crescut puternic în Timişoara (+11,4%), Cluj Napoca (+11,1%) şi Braşov (+7,4%). Şi la malul mării, în Constanţa, s-a înregistrat o scumpire de 4,8%, în ultimele 12 luni.

Dealerii auto prin viteză

Şi piaţa auto raportează pentru 2015 creşteri pe linie. Potrivit statisticilor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), în primele opt luni ale anului s-au vândut în România peste 75.000 de autovehicule, cu mai mult de 10.000 faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014 (respectiv, creşterea a fost de aproape 17%). S-au cumpărat mai multe autoturisme (cu 14%), vehicule de transport marfă (cu 32%) şi autobuze şi microbuze (cu 4%). La capitolul mărci, Dacia domină în continuare piaţa, cu aproape o treime din toate autovehiculele comercializate. Urmează, la mare distanţă, Volkswagen (cu o cotă de piaţă de aproximativ 9%), Skoda şi Ford (cu circa 7% fiecare) şi Renault plus Renault Trucks (cu circa 6,5%).

În cazul în care se va păstra tendinţa din perioada ianuarie-august, până la sfârşitul anului dealerii autohtoni ar urma să vândă spre 120.000 de maşini. Asta este jumătatea plină a paharului. Cea goală este că, după şase ani consecutivi de scădere urmaţi de doi de creştere, piaţa auto s-ar întoarce la nivelul din 2010. Care reprezenta, oricum, mai puţin de jumătate din cel atins în 2007-2008.

Blocaţi la volan

În strânsă legătură cu evoluţia pieţei auto este şi un fenomen tot mai des observat pe şoselele din România: traficul auto, fie că este vorba de cel urban, fie de navetişti, fie de cel de lung parcurs, dă semne că s-a înteţit în ultima vreme. Cum nu există statistici recente în acest sens (rezultatele recensământului de trafic din acest an ne vor putea spune cum stăm faţă de 2010), trebuie să ne bazăm mai mult pe impresii personale. Totuşi, faptul că parcul auto ajunsese la 5,95 milioane de autovehicule la finele lui 2014 (cu aproape 300.000 sau 5% în plus faţă de decembrie 2013), fără a socoti şi maşinile înmatriculate în alte ţări (în special Bulgaria), dar şi că, în 2015, preţul carburanţilor auto a scăzut semnificativ, fiind în prezent în jur de cinci lei pe litru, sunt două argumente puternice în favoarea celor care susţin că avem drumuri din ce în ce mai pline.

Aglomeraţie în aer şi pe apă

Cum tot mai pline sunt şi aeroporturile româneşti. În primele şase luni ale anului, prin cel de la Otopeni au trecut 4,2 milioane de pasageri (cu aproape 13% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent), în timp ce la cel din Cluj s-a înregistrat în primul semestru o creştere de nu mai puţin de 30% faţă de ianuarie-iunie 2014. Majorări peste aşteptări s-au înregistrat şi pe aeroporturi mai mici, cum ar fi cele din Iaşi (unde se aşteaptă 350.000 de călători până în decembrie, cu circa 28% mai mult faţă de anul trecut) sau din Sibiu.

Creşteri importante au înregistrat şi porturile româneşti de la Marea Neagră. În prima jumătate a anului, pe la Constanţa, Midia şi Mangalia au trecut 33,4 milioane de tone de mărfuri, cu aproape 23% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014. Cum mai mult de o treime din produsele manipulate sunt cereale şi cum seceta a afectat producţia agricolă în întreaga regiune, cel mai probabil procentul de majorare se va mai diminua până la finele anului. Cu toate acestea, va rămâne unul impresionant.

Înghesuială pe plajă

Şi dinspre hotelieri vin veşti foarte bune. După ce încă din februarie ni se spunea că la Poiana Braşov s-a înregistrat în sezonul de iarnă 2014/2015 cel mai mare număr de schiori din istoria staţiunii, în toamnă a venit rândul proprietarilor de unităţi de cazare de pe Litoral să-şi facă bilanţul. Astfel, potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), cel puţin 1,5 milioane de turişti au fost înregistraţi în sezonul estival 2015 în staţiunile de la Marea Neagră. Reprezentanţii celor două asociaţii susţin că a fost cel mai bun sezon estival din ultimii 10 ani, numărul sosirilor fiind mai mare cu circa 20% faţă de 2014. „Creşterea numărului turiştilor se datorează vremii favorabile, facilităţilor fiscale, precum şi investiţiilor din turism realizate în acest an pe litoral“, a declarat prim-vicepreşedintele FPTR, Dragoş Răducan.

Înapoi în România

Un alt semn că lucrurile merg spre bine şi că recesiunea de acum cinci-şase ani a rămas în urmă este revenirea pe piaţa autohtonă a unor firme care plecaseră din cauza crizei şi a schimbărilor de obiceiuri de consum aduse de ea. Retailerul britanic Debenhams, care fusese prezent în România cu şase magazine prin intermediul omului de afaceri Octavian Radu, s-a întors cu un magazin în Bucureşti Mall. De această dată, franciza a fost acordată MRPI, un grup de firme din Bulgaria. Reprezentanţii acestuia au dezvăluit că plănuiesc noi deschideri, în centre comerciale deja existente sau în unele aflate în construcţie.

După cum a dezvăluit fostul director al McDonald’s România, Marian Alecu, şi lanţul de fast food Burger King ar putea reveni în curând pe piaţa locală. Dacă prima încercare eşuată a fost făcută prin intermediul unui francizat, de această dată, investiţia ar putea fi făcută chiar de către compania-mamă, care are şi resursele necesare pentru a aştepta ca afacerea să devină profitabilă.

Salarii mai mari, dar încă mici

Revenirea unor companii care au dat bir cu fugiţii când economia a intrat în criză are cu siguranţă legătură şi cu faptul că salariile românilor au crescut constant în ultima vreme, în timp ce preţurile la bunurile de larg consum au stagnat sau chiar au scăzut. Combinaţie care, desigur, a dus la majorarea puterii de cumpărare. Astfel, dacă în iulie 2014 salariul mediu net pe economie era de 1.719 lei, în iulie 2015 acesta a ajuns la 1.849 de lei (undeva în jur de 415 euro, faţă de nivelul maxim de 370 de euro atins înainte de criză), în timp ce rata inflaţiei, în august 2015, a ajuns la -1,9%, faţă de aceeaşi lună a anului precedent.

Există, însă, în continuare discrepanţe majore de venituri între sectoarele economiei. Dacă în telecomunicaţii, în industria extractivă, în transporturi aeriene sau în industria produselor din tutun se câştigă în medie între 3.000 şi 4.000 de lei pe lună, iar în indutria produselor petroliere, în intermedierile financiare şi în IT peste 4.000 de lei pe lună, angajaţii din industria alimentară, din fabricile de îmbrăcăminte şi din cele de mobilă primesc sub 1.300 de lei pe lună. În timp ce, potrivit INS, în agricultură şi silvicultură, în industria marochinăriei, în prelucrarea lemnului, în colectarea deşeurilor şi în sectorul activităţilor culturale şi recreative sunt salarii medii nete între 1.300 şi 1.400 de lei.

Cerere în creşterepe piaţa muncii

Iar dacă lefurile se majorează, acest lucru se întâmplă şi pentru că există cerere din ce în ce mai mare pe piaţa muncii. În mai 2015, efectivul de angajaţi din economie ajunsese la 4,536 milioane, cu 115.000 mai mulţi faţă de aceeaşi lună a lui 2014. Cele mai mari creşteri de personal peste medie s-au înregistrat în sectoarele hoteluri şi restaurante (+16%), informaţii şi comunicaţii (+14%), activităţi culturale şi recreative (+12%), agricultură (+11%) şi servicii administrative şi de suport (+10%). În acelaşi timp, rata şomajului scăzuse şi ea uşor, la 4,99% la 31 iulie 2015 (respectiv 451.000 de şomeri) faţă de 5,09% la 31 iulie 2014 (când se înregistrau 460.000 de şomeri).
O explicaţie pentru numărul în creştere de angajări ar putea fi majorarea semnificativă a investiţiilor străine. Astfel, în primele şapte luni ale lui 2015 fluxul ISD a fost de 2,08 miliarde de euro, cu 59% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Totuşi, deşi impresionante, statisticile din acest domeniu sunt încă foarte departe de cele din perioada de boom, când au fost ani în care au ajuns în România şi nouă miliarde de euro. Astfel încât şi impactul asupra economiei va fi unul pe măsură.

59%  s-au majorat investiţiile străine directe în perioada ianuarie-iulie 2015, faţă de primele şapte luni din 2014. Firmele cu capital străin au adus în ţară în acest interval peste două miliarde de euro.