Conform prevederilor OMFP nr. 159/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I-a, nr. 131/20.02.2015, toate societăţile comerciale care utilizează case de marcat fiscale, sunt obligate să afişeze anunţul transmis în ataşament.
Presupun că, până la data primirii acetui mesaj de E-mail, distribuitorii autorizaţi sau unităţile acreditate să comercializeze case de marcat fiscale, la care aveţi încheiate contracte obligatorii de service, v-au anunţat despre noile obligaţii precizate în actul normativ mai sus menţionat.
În cazul în care până la data primirii acestui mesaj de E-mail nu vi s-au comunicat noile obligaţii, mai jos aveţi unele precizări:
Comercianţii care nu respectă obligaţiile privind emiterea bonului fiscal şi utilizarea caselor de marcat riscă nu doar amenzi ce pot ajunge la 15.000 de lei, ci riscă să le fie suspende activitatea şi mai mult decât atât, chiar să le fie sigilat magazinul. Mai exact, din data de 1 martie 2015 a intrat în vigoare procedura de sigilare a punctului de lucru al operatorului economic pe întreaga perioadă în care are activitatea suspendată. Această măsură este reglementată de Ordinul MFP nr. 218/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 149 din 27 februarie 2015. În actul normativ se menţionează că, dacă organele de control abilitate dispun masura suspendării activităţii operatorului economic în punctul de lucru, potrivit legii, acestea procedează şi la sigilarea unităţii. Astfel, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală pot dispune suspendarea activităţii comercianţilor pentru o perioadă cuprinsa între o lună şi trei luni şi implicit sigilarea magazinelor (la care se adaugă şi amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei), în cazul în care aceştia:
· nu sunt dotaţi cu aparate de marcat electronice fiscale, achiziţionate doar de la distribuitori autorizaţi sau unităţi acreditate;
· nu utilizează aparatele de marcat electronice fiscale;
· nu emit bon fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, respectiv nu emit bonuri cu o valoare care corespunde realităţii;
· nu întocmesc documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat.
Concomitent cu sigilarea unităţii, organele de control afişeaza la loc vizibil un anunţ referitor la suspendarea activităţii operatorului economic. De regulă, anunţul este afişat din interiorul unităţii, pe geamurile tuturor uşilor de acces destinate intrării clienţilor sau pe geamul ferestrelor, după caz, în aşa fel încât să fie vizibil din exterior. Anunţul este tipărit cu litere de tipar de minimum 10 cm şi are următorul conţinut: "Activitate suspendată de Antifraudă – ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale". Noile dispoziţii stabilesc că dacă sigilarea unităţii operatorului economic nu poate fi realizată la data constatării faptei, organele de control încheie un proces-verbal în care se descriu fapta şi împrejurările care nu au permis aplicarea imediată a măsurii suspendării, respectiv sigilării. În situaţiile în care sigilarea unităţii operatorului economic nu poate fi realizată în mod practic, organele de control dispun suspendarea activităţii şi menţionează în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor împrejurările care fac imposibilă aplicarea măsurii sigilării.
Reprezentanţii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală atrag atenţia că plângerea nu mai suspendă executarea sancţiunilor dispuse pentru sancţionarea abaterilor menţionate, iar ruperea sigiliului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de până la un an. "Direcţia Generală Antifraudă Fiscală va continua să verifice modul de respectare a obligaţiilor legale de utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale, în scopul îmbunătaţirii conformării fiscale voluntare şi prevenirii evaziunii fiscale în domeniul livrărilor cu amanuntul", se arată în documentul citat.
Conform Ordinului MFP nr. 218/2015, desigilarea unităţii operatorului economic poate avea loc în următoarele situaţii:
· împlinirea termenului pentru care a fost dispusă suspendarea unităţii;
· în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii;
· transferul mărfurilor sau bunurilor din incintă;
· schimbarea proprietarului sau utilizatorului (chiriaş, comodatar) spaţiului în care se află unitatea;
· lucrări de reparaţii urgente în incinta unităţii.
Atentie! Comerciantul poate solicita desigilarea magazinului (punctului de lucru) o singură dată pe toată perioada pentru care a fost dispusă măsura suspendării activităţtii în punctul de lucru.
Amenda maximă pentru comercianţi este de 60.000 de lei.
Cea mai mare amenda pe care o pot primi comercianţii care nu respectă legislaţia referitoare la utilizarea caselor de marcat şi emiterea bonului fiscal este cuprinsă între 40.000 şi 60.000 de lei, după cum se menţionează în OUG nr. 28/1999. Conform actului normativ, comercianţii care nu respectă obligaţia de a păstra şi arhiva memoria fiscală, precum şi dispozitivul de memorare a jurnalului electronic, în condiţii care să permită citirea acestora de către organul fiscal competent riscă o amendă cuprins între 40.000-60.000 lei.
Aceeaşi amendă se aplică şi cazul în care utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale încalcă obligaţiile de mai jos:
· nu folosesc consumabile de tipul şi cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare a aparatului respectiv;
· nu folosesc consumabile care să asigure menţinerea lizibilităţii datelor pe perioada de arhivare prevăzută în legislaţie şi să asigure arhivarea datelor;
· nu solicită distribuitorului autorizat de la care a cumpărat casa de marcat completarea manualului de utilizare cu informaţii privind tipul şi caracteristicile tehnice ale consumabilelor, dacă manualul de utilizare a aparatului respectiv nu conţine astfel de informaţii;
· nu încheie cu furnizorii consumabilelor contracte ferme conţinând clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul şi cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare, care să asigure menţinerea lizibilităţii datelor pe perioada de arhivare, clauze privind daunele la care sunt îndreptăţiţi utilizatorii în cazul nerespectării clauzelor contractuale de către furnizori şi să asigure arhivarea datelor.
Legislaţia în vigoare mai prevede că operatorii economici care continuă să livreze bunuri sau să presteze servicii după ce le-a fost suspendată activitatea în punctul de lucru sunt pasibili de amendă cuprinsa între 10.000 şi 15.000 de lei. Mai mult decât atât, sumele încasate în această perioadă vor fi confiscate. Totodată, utilizatorii caselor de marcat care nu respectă obligaţia de a păstra şi arhiva rola jurnal şi raportul fiscal de închidere zilnică (Z-ul) pot fi sancţionaţi cu amendă de la 8.000 la 10.000 de lei. Cu aceeaşi amendă pot fi sancţionaţi şi cei care, în cazul în care casa de marcat nu funcţionează temporar, nu înregistrează într-un registru special toate operaţiunile efectuate şi nu emit chitanţe, în condiţiile legii, pentru respectivele operaţiuni şi facturi, la cererea clientului. De asemenea, cei care nu asigura funcţionarea casei de marcat în parametrii tehnici legali şi nu permit intervenţia tehnică a persoanelor autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de service pot fi amendaţi cu sume ce pornesc de la 8.000 de lei şi ajung la 10.000 de lei.
Potrivit reglementarile în vigoare, amenzile cuprinse între 2.000 şi 4.000 de lei se aplică în cazul în care:
· comercianţii emit bonul fiscal cu date eronate sau acesta nu conţine toate datele prevăzute în legislaţie;
· utilizatorul casei de marcat refuză să permită accesul tehnicianului de service în unitate pentru efectuarea verificărilor la solicitarea şi in prezenţa organelor de control asupra aparatui de marcat;
· sunt deţinute la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special sau prin chitanţe (în plus, sumele nejustificate sunt confiscate).
Cea mai mică amendă prevăzută de legislaţia privind bonul fiscal şi casele de marcat este cea cuprinsă între 800 şi 1.500 de lei. Aceasta se aplică persoanelor fizice în cazul în care operatorul casei de marcat nu înmânează bonul fiscal clientului şi/sau nu eliberează factura la solicitarea clientului.
De duminic 1 martie 2015, comercianţii trebuie să afişeze un anunţ de atenţionare a clienţilor, anunţ pe care îl regăsiţi în ataşament.
Inăsprirea sancţiunilor aplicate comercianţilor care încalcă dispoziţiile privind bonul fiscal şi casele de marcat vine în contextul organizării Loteriei bonurilor fiscale, ocazie cu care autorităţile doresc să încurejeze emiterea, precum şi solicitarea bonului fiscal. În acest sens, au fost introduse în legislaţie un nou drept al consumatorilor şi o nouă obligaţie a comercianţilor. Concret, dacă operatorii economici refuză să emită şi să înmâneze bonul fiscal clientului, atunci consumatorul are dreptul începând cu data de 1 martie 2015 de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia. Mai mult decât atât, comercianţii sunt obligaţi din 1 martie 2015 să-i avertizeze pe clienţi cu privire la noul lor drept prin afişarea unui anunţ lângă casele de marcat.
În cazul restaurantelor, barurilor, discotecilor şi cluburilor, anunţul trebuie să figureze pe prima pagină a meniurilor sau poate fi afişat prin alte mijloace, astfel încât, la fiecare masă destinată clienţilor, aceştia să aibă permanent posibilitatea de a citi anunţul de atenţionare, se precizează în Ordinului MFP nr. 159/2015. Cei care nu vor afişa anunţul de atenţionare a clienţilor vor fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 2.000 şi 4.000 de lei.
Ce informaţii obligatorii cuprinde bonul fiscal?
Bonul fiscal este documentul emis numai de aparatul de marcat electronic fiscal cu ocazia efectuării livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii şi detaliază informaţiile referitoare la acestea, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, se menţionează în HG nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 28/1999. Acelaşi act normativ stabileşte că bonul fiscal cuprinde trei părţi: antet, conţinut şi parte finală. Antetul bonului fiscal conţine cel puţin denumirea şi codul fiscal/codul unic de înregistrare ale comerciantului, adresa de la locul de instalare a aparatului sau, dupa caz, menţiunea "comerţ ambulant" ori "taxi". Mai departe, conţinutul bonului fiscal, cu excepţia bonurilor fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale destinate activităţilor de schimb valutar şi de taximetrie, cuprinde:
· data, ora şi minutul emiterii bonului fiscal;
· numărul de ordine al acestuia, la nivelul zilei de lucru;
· numele sau codul operatorului;
· denumirea fiecarui bun livrat sau a serviciului prestat;
· preţul sau tariful unitar;
· cantitatea;
· valoarea pe fiecare operaţiune, inclusiv taxa pe valoarea adaugată, cu indicarea cotei acesteia;
· valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adaugată;
· valoarea totală a taxei pe valoarea adaugată pe cote ale acesteia, cu indicarea nivelului de cotă;
· valoarea totală a operaţiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugată;
· valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată, dacă este cazul.
Partea finală a bonului fiscal cuprinde logotipul şi seria fiscală a aparatului, iar în cazul când acesta operează în cadrul unui sistem de gestiune, numărul aparatului de marcat electronic fiscal.
