Cauzele care genereaza diagnosticul de autism nu sunt necunoscute, ci doar extrem de multe. In masa celor diagnosticati cu autism s-au descoperit in ultimii 10 ani peste 500 de anomalii genetice. Adica peste 500 de cauze. Ceea ce unii medici si cercetatori au presupus, s-a adeverit de toate studiile din ultimii ani. Respectiv ca autismul nu este altceva decat o eticheta pusa pe 500 de dizabilitati diferite. Am putea spune ca e gresit sa ii spun autism si dizabilitatii generate de cromozomul nu stiu care, in plus si tot autism si dizabilitatii generate de gena nu stiu care, modificata. Dar daca amandoua sau ma rog, amancincisute (ca sunt peste 500!)... se manisfesta la fel ... cum as putea face? Mai ales ca in clipa asta nu exista un model prin care biologic, sa inversam modificarile/accidentele genetice. Dar si daca ar exista, problema copilului in particular si a autismului in general nu e gena alterata sau cromozomul "stricat". Ci ceea ce acest lucru genereaza, respectiv incapacitatea de a invata din mediul inconjurator la o anumita viteza de invatare. In sensul in care daca maine ingineria genetica ar face un salt urias peste ani si ar putea "repara" genele, problema copilului meu ar continua sa existe. Adica ingineria genetica mi-ar rezolva problema biologica dar nu si dizabilitatea. Pentru ca deja la varsta de 2-3 ani, eu, ca si copil, ar trebui sa am cateva sute de abilitati grosiere si cateva mii de abilitati extrem de subtile. De altfel sunt celebre mai multe cazuri in care cate un copil a fost abonadonat in padure/jungla si a fost crescut de animale. Desi (neurotipici) perfect sanatosi biologic, cei crescuti de cand erau bebelusi de catre animale, odata recuperati si adusi in lumea civilizata... niciodata nu au reusit sa invete sa vorbeasca, sa manance gatit, sa poarte haine sau sa aiba un comportament pe care noi il catalogam ca fiind social si civilizat.

Cele mai multe dintre ele sunt fara cauze cunoscute si la peste 80% dintre ele componenta ereditara este exclusa. Poate fi mediul? Mai toxic? Pot fi "stresul" electronic de peste tot din jurul nostru? Se poate. Doar ca nu se stie. Ceea ce se stie e ca incidenta a crescut in ultimii douazeci de ani urias. De la 1 la 10.000 de nasteri la 1 la 36 de nasteri. In mai putin de 20 de ani de fapt. Este adevarat ca modelele de diagnosticare s-au emancipat si protocoalele de screening la fel. Dar nu atat de tare cat sa explice cresterea asta uriasa.

Din toate motivele enumerate mai sus, varianta unui tratament sau a unei pastile minune ori a unei interventii biologice, de orice natura ar fi ea ... e sortita esecului cand e vorba de autism. Autismul in sine e dovedit acum ca are cauze genetice ( nu vaccinuri si alte prostii) doar ca sunt peste 500 de anomalii prezente in masa celor cu autism si lumea medicala, desi sunt 500 de dizabilitati diferite, le-a pus o eticheta si le-a bagat sub aceeasi umbrela. Medicamentele insa, de orice fel ar fi ele, interventiile fizice (camera hiberbarica, celule stem, senzoriala, etc) si orice altceva care se adreseaza biologicului .... nu au cum sa "repare" autismul.

Prin urmare, cand faceti management de caz in beneficiul unui copil cu autism, singurul obiectiv de urmarit e, indiferent de interventie: a invatat ceva? Atat. Daca nu pot raspunde cu DA la intrebarea asta, in toate contextele ... inseamna ca modul cum gestionez ceea ce se intampla cu respectivul copil, e defectos. Pana în prezent solutiile acceptate și dovedite in studii ca fiind eficiente, se refera toate, mai ales in ceea ce priveste copilul mic, pana în 6-7 ani, la interventiile comportamentale. Din 27 de intervenții recomandate, 24 sunt sub umbrela Analizei Comportamentale Aplicate (ABA).