Inspectorii Antifraudei Fiscale nu pot să facă perchiziţii corporale, o astfel de atribuţie nefiind prevăzută de niciun act normativ. Prin urmare, administratorii şi angajaţii supuşi controlului nu pot fi căutaţi în buzunare, genţi sau alte obiecte personale, aşa cum s-au plâns, recent, reprezentanţii din sector. Abuzurile de acest fel ar trebui sesizate conducerii instituţiei

„Nu există o prevedere legală care să le permită inspectorilor Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală (DGAF) să facă percheziţii şi nici nu cred că au fost astfel de situaţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Alexandru Cristea, care le recomandă celor care se simt nedreptăţiţi să facă sesizări.

Reprezentanţii sectorului de retail au reclamat abuzuri ale inspectorilor, după ce, pe 15 martie, a fost demarată o campanie naţională de verificare a utilizării caselor de marcat. Preşedintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România, HORA, Constantin Sebeşanu a spus că ospătarii sunt puşi “să-şi întoarcă buzunarele pe dos”.

Despre campania DGAF, declaraţile şefului Fiscului şi ale reprezentanţilor din sector, puteţi citi aici:

Abuz sau neînţelegere?

Oficialii DGAF susţin că la mijloc ar putea fi o neînţelegere. Ei spun că unele magazine şi restaurante nu au sertare de bani la casele de marcat şi, din acest motiv, în cazul unui control, atunci când li se cere angajaţilor şi/sau administratorilor să facă monetarul, ei încep să scoată sumele din buzunare, de exemplu, sau din alte locuri, cum ar fi borcane, cutii etc. Odată cu verificarea încasărilor, inspectorii le solicită şi completarea unor declaraţii. Dacă angajaţii declară toată suma pe care au, inclusiv cea personală, eventual provenită din bacşiş, inspectorii o vor considera încasare din vânzări.

Conform prevederilor legale, comercianţii trebuie să completeze un registru special la începerea şi închiderea programului. Suma de serviciu, depusă în casă la deschidere şi folosită pentru a da restul clienţilor, precum şi orice sumă luată din casă trebuie înregistrate în acest registru şi justificate cu chitanţe şi/sau dispoziţii de plată. Orice alte sume neînregistrate şi găsite în unitate sunt confiscate de inspectori.

La ce trebuie să fie atenţi comercianţii? Câteva ponturi

Având în vedere prevederile legale şi duritatea controalelor, comercianţii ar trebui să păstreze riguros registrul şi să depună încasările într-un sertar de bani.

Reprezentanţii industriei, în special cei care au restaurante, s-au plâns că procedurile de control îi împiedică pe ospătari să mai ia bacşiş, or cutuma nu este doar larg răspânndită, ci principala lor sursă de venit. Analizând prevderile legale, se poate trage concluzia că, de vreme ce inspectorii nu au dreptul să le facă percheziţii, pot păstra aceste sume asupra lor fără să fie nevoiţi să le justifice dacă depun încasările din vânzări, imediat ce le primesc, într-un loc special destinat, respectiv într-un sertar de bani. Astfel, pot evita diferendele cu inspectorii privind provenienţa banilor.

De asemenea, trebuie reţinut că orice sume depistate în incintă şi pentru care nu există justificare pot fi confiscate. Unii comercianţi obişnuiesc să le pună la dispoziţie clienţilor un recipient (cutie, borcan etc) pentru a lăsa bacşiş. Astfel de practici nu sunt legale, iar sumele depozitate astfel pot fi confiscate de inspectori, în timpul controalelor.

Prevederile legale

Controalele privind utilizarea caselor de marcat au la bază prevderile OUG 28/1999 cu modificările ulterioare. Cele mai recente schimbări au fost făcute în decembrie 2014. Suspendarea activităţii cu sigilarea sediului între una şi trei luni este reglementată de ordinul 218/2015. Principalele prevderi ale acestor acte normative sunt:

Comercianţii obligaţi să utilizeze case de marcat trebuie să emită şi să inmâneze bonuri fiscale. Nu sunt premise alte documente care să înlocuiască bonurile fiscale, precum nota proforma, nota de consum sau bonuri nefiscale.

Registrul de casă şi raportul fiscal de închidere zilnică sunt documentele avute în vedere de către organele fiscale cu ocazia verificării veniturilor care stau la baza determinării impozitelor şi taxelor.

Comercianţii sunt obligaţi să întocmească documente justificative pentru toate sumele introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat, altele decât cele provenite din încasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul şi a serviciilor efectuate către populaţie sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului.

Sumele identificate la punctele de vânzare care nu pot fi justificate sunt considerate fără provenienţă şi se confiscă.

Campania Antifraudei

DGAF a demarat o campania de depistare a neregulilor privind utilizarea caselor de marcat pe 15 martie. Într-o săptămână au suspendat activitatea a 174 de magazine, restaurante, case de schimb valutar etc, însemnând 22% din totalul unităţilor controlate.

“Este important de știut că, la baza conceperii listei cu agenții economici ce urmează a fi controlați, s-au aflat atât sesizările primite la Tel Verde, cât și analizele de risc efectuate de structurile de specialitate care utilizează un set de criterii de selectivitate riguroase”, a declarat pentru Capital preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu.