Peste 4.700 de societati au intrat in insolventa in primele 6 luni, in scadere cu 55,98% comparativ cu aceeași perioada din 2014, arata datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

 

Cel mai mare numar de companii intrate in insolvența, 1076, a fost inregistrat in municipiul București, in scadere cu 50,74%, in primele sase luni comparativ cu aceeași perioada din 2014.

 

Pe urmatoarea poziție se situeaza județul Bihor, cu 303 companii in insolvența (-62,91%), Timiș cu 284 firme (-40,96%) si Maramures cu 276 (+10,74%) - singurul judet in care numarul insolventelor a crescut fata de anul trecut.

 

Statistica mai arata ca, din punct de vedere al riscului insolventelor, cele mai sigure judete sunt Calarasi, Harghita, Bistrita Nasaud, Botosani, Salaj si Teleorman, acolo unde numarul firmelor care au declarat incapacitatea de plata nu trece de 50 de cazuri.

 

Datele statistice arata promitator, la prima vedere, insa ascund un fenomen alarmant, dat de efectele intrarii in vigoare a Codului Insolventelor.

 

Potrivit expertilor de la KeysFin, Codul insolventei a ridicat valoarea-prag a creantei si a dublat termenul dupa implinirea caruia se poate formula cererea de deschidere a procedurii, valoarea crescand de la 30.000 lei la 40.000 lei, iar termenul de la 30 la 60 de zile. Astfel ca legislatia a facut o adevarata curatenie in mediul de business, mai ales in randul firmelor mici.

 

Expertii in insolventa ne spun insa sa nu ne imbatam cu apa rece. Marea problema este ca a crescut numarul insolventelor in randul firmelor mari, cu un impact major in economie.

 

„Scaderea incidentei procedurilor de insolventa se inregistreaza, intr-adevar, in randul societatilor comerciale cu o cifra de afaceri sub 100.000 euro, insa, in cazul celor a caror cifra de afaceri depaseste 1 milion de euro, incidenta a crescut cu 13% raportat la aceeasi perioada a anului anterior (170 de societati)”, afirma avocatul de business Diana Deleanu, de la Rovigo.

 

Motivul? „Daca IMM-urile au ajuns in insolventa in perioada 2010-2014, in principal din imposibilitatea de a-si asigura cash-flow-ul, societatile mari au primit, in majoritatea cazurilor, rescadentari ale creditelor, perioade de gratie sau prelungiri ale liniilor de credit in aceeasi perioada. De anul acesta, creditorii bancari au inceput sa elimine din portofoliu creditele neperformante, astfel incat acest „air-bag” financiar ar putea sa isi diminueze efectul”, a mai spus expertul.

 

Potrivit statisticilor, media incidentei insolventei in Romania este de 45 de cazuri la 1000 de firme active, de 4 ori mai mare decat media in plan regional. Economia romaneasca conduce, detasat, topul insolventelor in Europa de Est.

 

Una dintre cele mai importante functii ale procedurii este aceea de asanare a mediului economic, astfel incat, dupa numarul mare de cazuri inregistrate in ultimul deceniu, tendinta naturala este de stabilizare, spun expertii.

 

In materie de riscuri pe termen mediu si lung, specialistii au in vizor, in principal, firmele din domeniul constructiilor.

 

„Ca efect al crizei economice, multe societati din domeniul constructiilor au ramas in patrimoniu cu imobilele edificate/terenurile achizitionate la un cost ridicat.Intretinerea acestor imobile implica costuri ridicate (inclusiv plata impozitelor). Aceasta ar constitui o vulnerabilitate accentuata pentru societatile care nu vor reusi sa vanda aceste bunuri”, a explicat Diana Deleanu.

  

Paradox economic. Insolventa poate fi un lucru bun!

 

Sunt multi oameni de afaceri care, vorba populara, „fug ca dracul de tamaie” de firmele in incapacitate de plata. Se tem ca vor fi atrasi la randul lor in hora insolventelor, iar cum multi dintre ei nu si-au pus deoparte „bani albi pentru zile negre”, prefera sa rupa orice legatura cu cei contaminati de acest “virus”.

 

O situatie des intalnita in economia romanesca si mai putin in alte tari. Motivele? Potrivit expertilor de la KeysFin, aceasta situatie tine de cultura de business deficitara a celor care fac afaceri.

 

„Perceptia generala in Romania este ca insolventa este pasul sigur catre faliment, ceea ce este complet falsa. Dovada ca numarul reorganizarilor de succes din Romania, desi inca mic, este in continua crestere, iar conceptul de acordare a unei noi sanse debitorului onest prin procedura insolventei consacra rolul acesteia de „umbrela” protectoare”, afirma analistii KeysFin.

 

Avocatul Diana Deleanu, de la Rovigo, spune ca sa faci afaceri cu firme in insolventa poate fi chiar un lucru bun, pentru ca aceste companii sunt atent monitorizate pentru a face pasi pozitivi spre relansarea afacerilor.

 

. „Contrar perceptiei publice, este un raport comercial mult mai sigur decat cu o firma (aparent) solvabila. Daca firma solvabila are control deplin asupra deciziilor de a-si indeplini obligatiile contractuale intocmai si la timp sau nu, societatea in insolventa se afla sub un control strict si permanent al judecatorului sindic, creditorilor si practicianului in insolventa”, a precizat expertul.

 

Potrivit art. 85 din Codul Insolventei, deschiderea procedurii insolventei ridica debitorului dreptul de administrare (constand in dreptul de a-si conduce activitatea, a-si administra bunurile si a dispune de acestea) daca nu si-a declarat intentia de reorganizare; iar in momentul deschiderii procedurii falimentului, dreptul de administrare inceteaza prin efectul legii.

 

Cum te protejezi in caz de insolventa?

 

Firmele aflate intr-o relatie de afaceri cu o societate comerciala in insolventa au cateva metode pentru a se proteja si a evita orice probleme.

 

Acestea pot constitui, in primul rand, un cont escrow, care ca destinatie pastrarea unei sume pana la indeplinirea unor conditii contractuale, ca garantie a utilizarii sumelor pentrudestinatia stabilita.

 

Pe de alta parte, pot fi constituite garanții, in special cele reale mobiliare si pot evita acceptarea biletelor la ordin sau a filelor CEC. Asta daca exista riscul ca sumele aferente acestora sa nu mai poata fi incasate din lipsa de disponibilitati in contul debitorului.

 

O alta masura eficare vizeaza statuarea unei clauze contractuale de rezerva a dreptului de proprietate, s.a.m.d.

  

Informatiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societatile comerciale si PFA-urile active din Romania, comunicate la Ministerul Finantelor.