Judeţul Arad beneficiază în prezent de aportul unor companii internaţionale cu activitate în diverse industrii, remarcându-se în mod special capitalul japonez şi cel german. În acelaşi timp, se menţine o tradiţie vechi de peste 100 de ani, aceea a construcţiei de material rulant pentru calea ferată.
Arad a fost anul trecut judeţul cu cea mai mare creştere economică, 5,4%, în condiţiile în care România a înregistrat un nivel pe jumătate, de 2,8%. Produsul Intern Brut al judeţului a scăzut cu 0,9% în 2012, an care la nivel naţional a adus un salt uşor, de 0,7%. În 2013, Aradul a urcat cu 2,6%. Pentru anul în curs, Comisia Naţională de Prognoză estimează un avans de 3,7%, iar pentru 2016, unul de 3,7%.
"Atât pentru anul 2013, cât şi pentru anul 2014 datele privind produsul intern brut la nivel de regiune şi judeţ (valori nominale, creşteri, etc) sunt prognoze (estimări) ale Comisiei Naţionale de Prognoză, care au la bază evoluţiile privind produsul intern brut la nivel naţional, dar şi evoluţiile diferiţilor indicatori sectoriali la nivel de regiune şi judeţ (indicii producţiei industriale la nivel de judeţ, comerţul internaţional cu bunuri la nivel de judeţ, producţia ramurii agricole în profil teritorial, etc)", a declarat Ion Ghizdeanu, preşedintele CNP.
"Prognoza în profil teritorial aflată pe site-ul CNP a fost finalizată la începutul lunii iunie. Până în luna noiembrie nu se va elabora o altă prognoză", a mai spus Ghizdeanu.
Japonezii concurează pentru „fruncea“ României
Cea mai mare companie din județul Arad, Takata România Arad, s-a clasat pe locul al treilea în topul firmelor din zona de Vest a ţării, clasament realizat de compania de consultanţă RisCo, în funcție de cifra de afaceri realizată în 2014. Anul trecut a fost unul bun pentru sucursala din România a producătorului japonez de air-baguri, centuri de siguranţă şi alte componente auto, întrucât acesteia i-au crescut atât cifra de afaceri, cât şi profitul net şi numărul de angajaţi.
Cifra de afaceri a crescut de la 1,6 miliarde lei în 2013 la 1,9 miliarde lei în 2014, iar profitul net al companiei a fost de 97,7 milioane lei, în creştere cu 30,05 milioane lei faţă de valoarea din 2013. Numărul angajaţilor a fost şi acesta în creştere faţă de 2013, de la 3.782 la 4.103 în 2014. În acelaşi clasament, producătorul multinaţional de cabluri auto Coficab Eastern Europe din Arad a ajuns pe locul 5, urcând o poziţie faţă de anul precedent. Cifra de afaceri din 2014 a fost de 1,31 miliarde lei, în scădere cu 52,5 milioane lei faţă de 2013. De asemenea, şi în rândul profitului net al companiei s-a înregistrat o scădere, de la 56,6 milioane lei în 2013 la 50,6 milioane lei în 2014. Numărul angajaţilor a rămas constant, în jurul a 434 angajaţi.
Yazaki Component Technology din Arad, sucursala concernului japonez de componente auto, a avut în 2014 un profit net de 13,4 milioane lei în România, la o cifră de afaceri de 752,4 milioane lei. Numărul angajaţilor din 2014 a fost de 999 de persoane. Germanii de la Leoni Wiring Systems din Arad au raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 728,1 milioane lei, clasându-se pe locul patru în județ după acest criteriu. Profitul net a fost de 7,1 milioane lei, iar numărul angajaţilor, de 4.565.
Cu un număr de 2.528 angajaţi şi cu un profit de 48,4 milioane lei, producătorul de vagoane Astra Rail Industries din Arad a prezentat la finele anului 2014 o cifra de afaceri de 591,2 milioane lei.
Avantaj: apropierea de coridoarele pan-europene
Companiile care obţin cele mai mari vânzări nu sunt şi cei mai mari angajatori. Trei firme din Top 5 după afaceri, Leoni, Takata şi Astra, toate cu sediul în Arad, oferă cele mai multe locuri de muncă din judeţ. Dar pe locurile următoare în acest clasament vin două societăţi din alte localităţi. Astfel, EKR Elektrokontakt din Sântana are 2.049 angajaţi, iar Kromberg & Schubert, cu sediul în Nădab, 1.230 de angajaţi. Interesant este că Nădab are o populaţie în jur de 1.800 locuitori, dar se află în vecinătatea oraşului Chişineu-Criş, cu peste 7.500 de locuitori. Producătorul german de componente auto Kromberg & Schubert a preluat anul trecut la Chişineu-Criş o proprietate de 27.000 mp, incluzând în prezent o fabrică şi un teren. „Proximitatea faţă de coridoarele pan-europene, precum şi existenţa inginerilor şi a muncitorilor înalt calificaţi în regiunea de Vest a României constituie argumente solide pentru companiile de producţie străine, precum şi pentru investitori, pentru extinderea activităţii în România“, declara, la momentul achiziţiei, Cristina Pop, directoare la JLL, compania imobiliară care a intermediat tranzacţia.
Unul dintre cei mai prosperi fermieri din România este Dimitrie Muscă. Acesta deţine Combinatul Agroindustrial Curtici, ce se întinde pe o suprafaţă de 2.500 de hectare aflate în arendă.
Utilajele agricole ale companiei au fost înnoite complet în ultimii ani, investiţiile cifrându-se la circa 10 milioane de euro. Combinatul Agroindustrial Curtici acordă salarii foarte mari. Astfel, cei 40 de tractorişti de la Combinat au un salariu mediu de 6.000 de lei/lună, cei mai bine plătiţi angajaţi câştigând şi 12.000-14.000 de lei pe lună.
În 2006, Dimitrie Muscă şi fiul său, Bogdan, au cumpărat, cu ajutorul unui credit obţinut de la bancă, un complex de porci în valoare de 800.000 de euro (10.000 de capete). După ce a investit circa 4 milioane de euro şi a modernizat complet ferma de porci ce se întinde pe o suprafaţă de 2 hectare, Bogdan Muscă a accesat şi fonduri europene, în valoare de 2 milioane de euro, pentru o fermă de vaci. În judeţul Arad lumea nu se plânge că nu găseşte locuri de muncă. Dimpotrivă, companiile sunt în căutare de lucrători. Conform ultimei situaţii privind locurile de muncă vacante, în judeţul Arad sunt disponibile 1.529 locuri de muncă.„Tendinţa ultimilor doi ani arată clar faptul că judeţul Arad, prin Serviciul Public de Ocupare, nu poate asigura nevoia de forţă de muncă solicitată, mai ales de marii angajatori, datorită faptului că ne confruntăm cu peste 1.400 locuri de muncă vacante în mod permanent şi cu număr redus de şomeri, atât în plată cât şi neindemnizaţi“, a declarat Marinel Henteş, director executiv la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Arad.
„În acest context, nevoia mobilităţii forţei de muncă a devenit o alternativă la care, prin conlucrare cu alte AJOFM-uri din ţară trebuie să apelăm, în vederea sprijinirii angajatorilor ce riscă să-şi diminueze activităţile, sau chiar să le suspende“, a mai spus Henteş. Potrivit datelor Agenţiei, meseriile cele mai solicitate sunt cele de confecţioner-asamblor în domenii precum producţia de articole din lemn, componente auto, textile. De asemenea, este nevoie de muncitori necalificaţi companii din industria confecţiilor sau cu activitate în asamblarea de piese solide. Totuşi, judeţul Arad nu excelează la salariul lunar mediu net, unde înregistrează un nivel de 1.584 lei, sub media pe ţară, de 1.784 lei. Aceasta este „trasă în sus“ de Bucureşti, cu 2.585 lei şi Ilfov, cu 2.193 lei, niveluri mult peste celelalte judeţe.
Conectaţi prin autostradă de Uniunea Europeană
Anul în curs a adus un eveniment important pentru infrastructura judeţului. Din vara lui 2015, România este în sfârşit conectată prin autostradă la Uniunea Europeană. Frontiera de la Nădlac ne leagă prin 10 benzi de autostrada din Ungaria. Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II - Csanadpalota şi conexiunea între autostrăzile A1 şi M43 au fost inaugurate în iulie, cu o întârziere de mai bine de doi ani.
Inițial, conectarea celor două autostrăzi era prevăzută pentru luna aprilie 2013. Pe primul lot, contractul încheiat, în 2011, cu Romstrade a fost reziliat în noiembrie 2012, după ce patronul companiei a fost acuzat de fraudă cu fonduri europene. Pentru al doilea lot, deși stadiul lucrărilor era foarte avansat, în iulie 2013, constructorul Alpine a intrat în insolvență. Până la contractarea noului constructor a trecut mai bine de un an, astfel că momentul mult-așteptat a venit cu o întârziere de doi ani.
Şcoală profesională privată
Forța de muncă îmbătrânită l-a împins pe cel mai mare antreprenor român din județ să-și formeze singur personalul. Abia anul acestea a reușit, după aproape opt ani în care a bătut la ușile Ministerului Educației. „Toate țările dezvoltate au școli profesionale, noi le-am desființat pe toate și nu am pus nimic în loc. În sfârșit Ministerul Educației și-a dat seama că a făcut o mare eroare“, ne-a declarat omul de afaceri Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Călători. În această toamnă, Școala profesională Astra din Arad și-a deschis porțile, urmând ca peste trei ani să iasă prima serie de specialiști, care vor fi angajați în cadrul fabricii de la Arad. Patronul Astra susține că la toți absolvenții școlii profesionale din primii 5-6 ani li se va asigura loc de muncă. „Nimeni nu pregătea meseriași. Toate școlile de meserii au dispărut, iar așa-zisele licee industriale sunt o pierdere de timp. Mai sunt două școli profesionale private în Ardeal, deschise de companii străine. Școala Astra este singura finanțată de o firmă 100% românească“, mai spune omul de afaceri, precizând că toți elevii beneficiază de burse, iar cei care sunt din localităţi situate la peste 30 km de municipiul Arad beneficiază de cazare în căminul şcolii. Blidar ne-a mai declarat că în prezent aproape 80% din forța de muncă din cadrul fabricii de vagoane de la Arad are peste 55 de ani, iar angajații cu vârsta sub 30 de ani reprezintă doar 7-8% din personal. Anul trecut afacerile Astra Vagoane Călători au crescut cu peste 60% ajungând la 290 milioane de lei (65 mil. euro), iar profitul net raportat s-a ridicat la aproape 10 milioane de euro. Cea mai mare parte a producției realizată la Astra Arad, aproape 90%, ia calea exportului.
