Procesul de mentinere a unei afaceri in viata se poate rezuma printr-o sintagma foarte simpla: managementul cash flow-ului! Ce inseamna asta? Cat de bine reusim sa gestionam intrarile si iesirile de bani din firma astfel incat sa nu ramanem cu plati neachitate la termen care, in cazul in care se acumuleaza, ne pot duce in incapacitate de plata si chiar in faliment.
Inceputul afacerii poate da senzatia ca drumul va fi lin, mai ales daca antreprenorul are un capital solid de debut. Ulterior, insa, cand cheltuielile vor trebui sustinute din incasari, gestionarea fluxurilor de numerar devine vitala.
Cum se poate feri un antreprenor de probleme de cash flow si care sunt greselile de evitat in aceasta privinta?
Planul de afaceri, bine facut si respectat cu strictete
“Un instrument foarte util in gestionarea cash flow-ului il reprezinta planul de afaceri. Acesta permite o centralizare si urmarire coerenta a intrarilor si iesirilor de numerar si adoptarea unor masuri adecvate si prompte prin gestionarea unui deficit de numerar sau valorificarea unui exces intr-o perioada data. Analiza pe un orizont de timp viitor, prin estimarea asteptarilor in ceea ce priveste afacerea reduce considerabil gradul de incertitudine al antreprenorului / managerului. Este recomandat ca planul de afaceri sa reflecte previziunile pe termen scurt ale companiei la nivel lunar sau trimestrial, dar si previziunile pe termen mediu si lung (orizont de timp 3-5 ani)”, spune Sorin Petre, partener PwC Romania.
Potrivit acestuia, o regula de baza in managementul cash flow-ului o reprezinta corelarea maturitatilor surselor de finantare folosite cu duratele de viata ale activelor finantate. Prin urmare, nu este recomandata finantarea investitiilor in active fixe cu durata economica mare prin imprumuturi pe termen scurt.
„De exemplu, luarea deciziei de a finanta o investitie in active ce se asteapta ca vor genera beneficii pentru intreprindere pentru o perioada de 5 ani printr-un imprumut bancar cu o perioada de rambursare de 1 an poate genera probleme de gestionare a cash flow-ului (lipsa de numerar pentru plata serviciului datoriei). Abordarea corecta ar fi ca durata de rambursare a imprumutului sa fie tot de 5 ani, deci durata de viata economica a activului finantat sa fie similara duratei de rambursare a creditului contractat”, subliniaza consultantul citat.
In opinia sa, este importanta de asemenea si analiza capacitatii operationale de generare a fluxurilor de numerar pentru a permite remunerarea / rambursarea capitalului investit.
„Accesarea unui imprumut implica angajamentul companiei de a plati principalul si dobanda aferenta de-a lungul perioadei de rambursare. De aceea, contractarea unui imprumut ar trebui vazuta in contextul capacitatii intreprinderii de a genera numerar pe termen mediu si lung, ceea ce ii permite si plata cheltuielilor financiare. Un grad de indatorare prea mare poate duce la imposibilitatea platii cheltuielilor financiare pe termen scurt, iar pe termen mediu si lung la insolventa si faliment”, mai spune Petre.
Atentie: incasarea facturilor poate intarzia!
Totodata, specialistii recomanda ca, cel putin la inceput, cand orice companie are probleme cu cash flow-ul, sa nu se aventureze in investitii foarte mari. Asadar, antreprenorul trebuie sa evalueze ce alternative are la dispozitie pentru a evita investitii, fara, insa, a afecta mersul afacerii. De exemplu, o companie care are nevoie de o flota de masini nu trebuie sa utilizeze banii proprii sau sa contracteze un credit pentru a si le permite, ci poate apela la un leasing auto. In acest ca, trebuie sa se asigure ca are banii necesari platii ratelor, la scadenta. Astfel, ii raman mai multi bani pentru alte cheltuielile necesare afacerii.
Dincolo de teorie, insa, antreprenorul trebuie sa tina cont si de specificul mediului de afaceri local caracterizat, in prezent, de intarzieri generalizate la plata facturilor (termenele de plata au crescut de la aproximativ 60 de zile in urma cu zece ani, la 120 de zile in prezent). Nici cei care lucreaza cu statul nu pot sta linistiti, pentru ca si institutiile statului intarzie destul de mult platile catre furnizori. In aceeasi categorie intra si rambursarile de TVA (pentru firmele inregistrate in scop de TVA), caz in care rambursarea in termen a devenit o exceptie.
Spre exemplu, dintr-un sondaj realizat recent de Consiliul pentru IMM-uri reiese faptul ca peste 92% dintre firme intampina probleme de cash-flow care le impiedica sa isi plateasca inclusiv taxele si impozitele din cauza neincasarii la timp a facturilor de la beneficiar (80% spun ca este din cauza platilor intarziate din contractele de achizitie publica).
Asadar, pentru astfel de situatii o firma are nevoie de rezerve suplimentare.
Problemele de cash flow, cauza principala a insolventei
Potrivit altor studii de specialitate, managementul deficitar al fluxului de numerar este o problema generalizata a companiilor din Romania. 90% dintre societatile insolvente inregistrau o problema de structura a fluxului de numerar inainte de intrarea in incapacitate de plata.
Incasarile primite si platile realizate de orice companie se impart in trei categorii: operationale (care decurg din activitatea de baza a firmei), investitionale (care decurg din activitatea de investitii in activele imobilizate) si financiare (care decurg din tranzactiile cu creditorii si actionarii).
In general, o companie stabila, care prezinta un risc scazut de intrare in insolventa, este capabila sa genereze majoritatea numerarului din activitatea operationala (aceasta reprezentand sursa), in timp ce activitatea de investitii reprezinta destinatia (utilizarea de numerar pentru tehnologizare), iar cea financiara alterneaza in functie de amplitudinea oportunitatilor de investitii. Companiile insolvente au generat numerar cu precadere din activitatea financiara (contractarea de credite) sau din cea operationala intr-un mod nesustenabil (extinderea termenelor de plata catre furnizori), in timp ce utilizarea numerarului in investitii nu a dus la cresterea veniturilor sau a profiturilor la un nivel suficient pentru a acoperi costul de finantare.
Concret, problemele de cash flow au determinat, doar in 2017, intrarea in insolventa a peste 9000 de societati comerciale, in crestere cu 9% fata de anul anterior. In acelasi timp, numarul companiilor de impact intrate in insolventa a scazut cu 7%, insa valoarea acestora este cu 15% mai mare decat in anul anterior.
Numarul insolventelor in Romania a revenit pe crestere, dupa mai multi ani de scaderi semnificative, aspect care, de asemenea, poate afecta fluxul de numerar al partenerilor de afaceri. Asadar, un antreprenor trebuie sa isi cunoasca bine partenerii de afaceri pentru a preintampina astfel de situatii.
