Banca Nationala ar trebui sa lanseze pe piata o emisiune de monede din aur si argint care sa ofere romanilor garantia ca resursele de la Rosia Montana raman in tara si sunt folosite de cetatenii acestei tari. Este solutia inedita, dar fezabila din punct de vedere economic, care ar putea rezolva problema expatrierii rezervelor de metale rare.

Solutia a fost lansata de economistul Bogdan Glavan, profesor universitar de economie la Universitatea Romano-Americana din Bucuresti. El a ajuns la aceasta varianta dupa ce presedintele Traian Basescu a declarat, luni seara, ca Banca Nationala ar trebui sa cumpere tot aurul extras de la Rosia Montana.

“Indiferent cine exploateaza resursele de aur, spre exemplu, sa faca sa ramana in tara aurul pana la ultimul gram! Avem o rezerva de circa 36 miliarde de euro, cu tot cu aur, din care avem si valoarea a 103 tone de aur. Nu ne opreste nimeni ca in loc de euro si dolari sa ne marim rezerva in aur, dar nu ne opreste absolut nimeni! Si intr-un mod extrem de convenabil!", a declarat presedintele.

“In momentul in care Banca Nationala ar achizitiona aur, ar face emisiune de lei, la fel cum atunci cand cumpara euro face emisiune de lei, la fel ca atunci cand ia bani de la Ministerul de Finante, bani europeni, pe care ii utilizam in constructii de drumuri, de stiu eu ce alte proiecte, Banca Nationala primeste euro si in baza sumei primite face emisiune de lei”, a mai spus Basescu.

Romania nu pierde nici un gram de aur, daca isi propune sa faca acest lucru. Primul cumparator poate fi BNR prin emisiune de lei, repet, nu prin taxe de la populatie, nu din bani de la bugetul de stat, nu din nimicTraian Basescu, presedintele Romaniei

Seful statului a facut referire la bogatia naturala a tarii, din acest punct de vedere.

"Ma uitam la o situatie la nivel european: daca privim la rezervele de aur din Europa, in primele 13 zacaminte, Romania are patru. Primele doua - Rosia Montana, 18,5 milioane de uncii de aur, Rovina, cu 6,96 milioane de uncii si zacamantul de la Bucium, de 1,8 milioane de uncii si al patrulea la Certej, cu 3,84 milioane de uncii. Asta e o avere pe care Romania o are in cel mai inalt grad. Important e sa o valorifice in favoarea ei", a aratat Basescu.

Potrivit lui Glavan, presedintele comite o eroare de intelegere economica atunci cand practic afirma ca BNR poate sa cumpere aurul extras de la Rosia Montana fara ca cetatenii Romaniei sa suporte costul.

"Atunci cand statul cumpara ceva, cei care suporta nota de plata sunt contribuabilii, cetatenii de rand.  Ce se intampla cand BNR face o achizitie? Simplu, si ea trebuie acoperita prin ceva, respectiv prin emisiune de lei. BNR face achizitii tot cu banii romanilor, diminuand valoarea fiecarui leu pe care cetatenii il detin in buzunare si in conturi bancare. Acest fenomen – scaderea puterii de cumparare a monedei – se numeste inflatie si nu degeaba a fost numit in stiinta economica „impozit ascuns”.

Asadar presedintele propune ca romanii sa cumpere indirect aurul de la Rosia Montana prin intermediul statului”, considera economistul.

Potrivit lui Bogdan Glavan, statul poate sa cumpere aurul, dar doar cu scopul de a-l transfera in ultima instanta cetatenilor sub forma de moneda.

Ce ne opreste sa fabricam monezi de aur de gramaj mic, 1-5 grame, sau chiar mai mare, pe care sa le punem in circulatie? In acest sens ar trebui create coditiile legislative pentru ca platile cu "lei de aur" sa devina posibileBogdan Glavan, economist

"Avantajul propunerii mele este dublu: pe de o parte, ar inlatura expansiunea monetara necesara atunci cand aurul intra in visteria statului; aceasta ar fi pur temporara, deoarece BNR ar retrage in mod corespunzator masa monetara in momentul in care vinde publicului monezile de aur. Pe de ala parte, scoatem statul din postura de gestionar de avutie si chiar dam romanilor ce este al romanilor; implicit, circulatia monetara a leului si politica monetara se va fortifica prin folosirea aurului in tranzactii", a mai spus acesta pe blogul sau.

Leul de aur va inghiti banii negri

Ideea lui Glavan ar mai putea avea un efect important in economie. Daca oamenii vor cumpara leii de aur, am putea sa scoatem astfel la lumina o parte din banii negri care circula in economie.

Este bine stiut ca cel putin 30% din masa monetara este in acest moment blocata in economia subterana, alimenteaza practic afacerile ilicite. 

Scriam inca din 2011 ca o alternativa la “leii grei” ar putea sa o reprezinta lansarea unor emisiuni de obligatiuni de stat pentru populatie.

 Intr-o analiza DailyBusiness.ro, Cristian Parvan,  secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri, afirma ca o emisiuni de titluri de stat pe 20-25 de ani ar impusca mai multi iepuri dintr-o data. Pe de o parte, ar face rost de bani, pentru ca fiind garantate, titlurile s-ar vinde bine. Pe de alta, ar scoate cu siguranta macar o parte din banii negrii care baltesc in Romania.

"Cine nu si-ar dori sa isi spele banii prin titluri de stat ? Apoi ar ajuta la relansarea bursei care este la pamant. Si nu in ultimul rand, poarte chiar cel mai important, ar obtine macar o parte din banii necesari care ar rupe dependenta de banii bancilor", a mai spus reprezentantul AOAR. 

Ministerul Finantelor a suspendat emisiunile de certificate de trezorerie pentru populatie in ianuarie 2005. Din acel moment, statul a preferat sa se imprumute exclusiv de la banci. Mai multe detalii despre aceasta solutie aflati de aici

Cum ar putea noua moneda

Cum ar arata si cat ar valora noile monede? Sa ne uitam la cateva cazuri istorice. 

De pilda moneda de 2 peso mexicani cantarea 1.5 g, reprezentand aproximativ 200 de lei actuali. Ne putem gandi la substituirea bancnotei de 200 de lei cu astfel de „leu de aur”. 

Vechiul techin venetian (cu o istorie de 5 secole) cantarea 3,5 g, reprezentand aproximativ 500 de lei actuali. 

“Pe langa introducerea monezilor de aur, ne putem gandi la confectionarea de monezi de argint (extrase din acelasi zacamant) pentru a facilita tranzactiile de valoare mica”, afirma Glavan.

Istoria leului de aur

Stramosul leului nostru national este... olandez. Pe la mijlocul secolului al XVII-lea, talerul olandez a fost atat de popular in spatiul balcanic, incat, pentru romani, bulgari sau albanezi, s-a confundat cu insasi notiunea de moneda.

Towenthalerul avea un leu ridicat in doua labe pe revers.

Chiar si dupa ce a iesit din circulatie, pe la 1750, inlocuit de talerii Mariei Tereza si de cei spanioli, leul de argint intrase atat de bine in constiinta publica, incat romanii au continuat sa calculeze preturile in acesti lei fictivi pana in 1867, cand aveau sa fie emise primele monede nationale, batute insa de monetarii englezesti. 

„Abia in 1870 prima moneda romaneasca, pe care apare denumirea leu, a fost batuta la Bucuresti“ – spune colectionarul Mircea Manole, citat de revista National Geografic

Prima moneda romaneasca de aur cu nominalul de 20 lei, a fost emisa insa in 1868, intr-un tiraj de proba de doar 200 de exemplare.  Ulterior, intre 1883 si 1890, s-au emis si monede de aur si argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „bancute"), 1 leu si 2 lei, 5 lei.

Datorita lipsei de moneda nationala anterioare momentului 1870, toate taxele si vama erau platite direct in aur; aurul strain era frecvent folosit, ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de 20 lei), lira de aur turceasca (22,70), imperialii rusi vechi (20,60) si suveranii englezi (25,22). Valuta intra astfel masiv in tara, mai ales rubla ruseasca, ceea ce duce la masuri drastice din partea unor ministri, cum a fost Dimitrie A. Sturdza, supranumit „Mitita roade ruble", care a fortat un anumit curs de schimb si o anumita circulatie de moneda, scrie Adevarul.

Poate cea mai cunoscuta si valoroasa a fost cea lansata in de Regele Carol. Celebrul “pol” sau „Carolul de aur“, era echivalent cu un franc francez.