Creditele neperformante, expunerea pe titluri de stat și procesele pe clauze contractuale abuzive sunt riscurile din cauza cărora băncile din România ar putea avea multe probleme, în ciuda stabilității aparente din prezent.
Macroeconomic stăm bine, dar este necesar să nu „tulburăm“ apele. Acesta pare a fi mesajul pe care Banca Națională a României (BNR) îl promovează intensiv către opinia publică și către oficiali, fie români, fie străini. Acest mesaj a fost dat, recent, şi la întâlnirea cu ambasadorii statelor Uniunii Europene în România, discuții care au loc în fiecare an și reprezintă un semnal către investitorii statelor respective. Cea mai importantă idee din prezentarea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, este că vom avea și anul acesta o creștere economică de 3,5%, mult peste media UE, dar și peste cea de anul trecut, de 2,4%. Revenirea, vizibilă la nivelul tuturor indicatorilor permite și curățarea problemelor din majoritatea sectoarelor economice, inclusiv cel bancar, care rămâne o zonă sensibilă până la eliminarea tuturor creditelor provocatoare de pierderi.
Profitul realizat de sistemul bancar în primele opt luni ale anului se ridică la 2,3 miliarde lei, conform datelor prezentate de șeful BNR. Cu o creștere semnificativă de-a lungul anului. După un profit de 800 milioane lei la sfârșitul primului trimestru, câștigul băncilor aproape s-a triplat în celelalte cinci luni. Chiar și așa, însă, va fi greu de acoperit pierderea de 4,4 miliarde lei de anul trecut, anul cel mai negru pentru sistemul bancar de la noi. Pierderea din 2014 a fost provocată, în principal, de cerința BNR ca băncile să își reevalueze garanțiile aferente creditelor, în principal, cele imobiliare, și să provizioneze cu până la 90% valoarea finanțărilor acordate firmelor intrate în insolvență.
De asemenea, au fost scoase din bilanț creditele neperformante provizionate integral, ceea ce a dus la un indicator de solvabilitate la nivel de sistem de 17,28% față de 15,46% în 2013 și un nivel al creditelor NPL de 13,93% de la 20,39% la începutul anului trecut.
Depozitele depășesc creditele
Rata de NPL a continuat să scadă și anul acesta ajungând până la 12,6% în august. Conform datelor Centralei de riscuri de credit a BNR, valoarea totală a NPL scoase în afara bilanțului după provizionarea integrală a ajuns la 8,3 miliarde lei la jumătatea acestui an, după ce cu un an în urmă valoarea era de doar 720 milioane lei. La acestea se adaugă pachetele de NPL vândute către firmele specializate de recuperare a creanțelor, pachete în valoare de sute de milioane de euro, care sunt programate pentru vânzare și anul acesta (conform estimărilor sunt deja pachete pregătite în valoare totală de un miliarde de euro).
Valoarea creditelor nepreformante, fără cele eliminate din bilanțuri, a coborât la 23,1 miliarde lei (august 2015, credite cu restanțe de cel puțin o zi), dintre care aproximativ două treimi aparțin persoanelor juridice și doar o treime persoanelor fizice. Diferența este importantă în condițiile în care garanțiile imobiliare date de persoane fizice sunt cele mai ușor valorificabile și permit recuperarea în proporție mai mare a creditelor. Persoanele juridice, însă, sunt mult mai greu de executat, acestea fiind protejate și de legea insolvenței. „Sistemul bancar este bine capitalizat şi are o capacitate ridicată de a absorbi potenţiale şocuri. Rata credite/depozite s-a îmbunătăţit considerabil în ultimii ani, atingând 92,5% în august 2015“, spune Mugur Isărescu.
Ce nu spune șeful BNR este că sistemul bancar nu a eliminat complet NPL-urile. Cele care au restanțe de peste un an sunt considerate pierderi deoarece rata de reintrare în programul de plată este extrem de mică, iar NPL-urile cu astfel de restanțe reprezintă 80% din total. Practic, vorbim de o reducere suplimentară a soldului de credite cu 15 miliarde lei dacă nu mai mult, ori aceasta ar însemna că nu mai este vorba de nicio creștere a soldului de credite (cum s-a întâmplat în august). Cu alte cuvinte, creditele noi sunt încă prea puține pentru a acoperi scăderea celor vechi. Sodul total al creditelor în august s-a ridicat la 216,2 miliarde lei, dintre care 105,4 miliarde lei în monedă națională și 110,8 miliarde lei în valută. Restanțele la lei se ridică la 9,7 miliarde lei, iar la cele în valută la 13,4 miliarde lei. În momentul în care vor fi eliminate din bilanț și NPL-urile care sunt aproape imposibil de recuperat integral, soldul împrumuturilor se va apropia de 200 miliarde lei, iar temerile BNR că băncile acordă prea multe împrumuturi în lei persoanelor fizice se vor dovedi neîntemeiate.
