Care ar putea fi anul viitor principalul motor de creştere în România

Condiţiile economice din Zona Euro continuă să se îmbunătățească, stimulate inițial de consumul din 2014 și 2015 și de investiţiile de capital din Zona Euro, care vor sta la baza unei redresări constante pe termen mediu, se arată în ediţia din decembrie 2015 a prognozei EY Eurozone Forecast (EEF).

Previziunile EEF estimează o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1,5% în 2015, urmată de o accentuare a creşterii, la 1,8% în 2016 şi 2017.  

Creşterea exporturilor şi revenirea cererii interne generează presiune asupra capacitații de răspuns în mai multe sectoare, cum ar fi serviciile financiare, serviciile profesionale, turism şi agrement. În plus, relaxarea creditării şi menţinerea unor rate mai scăzute ale dobânzilor vor duce la creşterea cererii de credite în viitorul apropiat.

Conform EEF, investiţiile fixe totale sunt așteptate să crească cu 2,4% în 2016 – cel mai rapid ritm de creştere din 2007 încoace – şi să se accelereze la 3,1% în 2017. Pentru anii 2018 şi 2019, investiţiile fixe totale sunt estimate să crească cu un ritm anual de 2,5%.  

Cheltuielile de capital au devenit din ce în ce mai vizibile, pe măsură ce companiile și-au recăpătat încrederea în revenirea economică şi constată o îmbunătățire a profitabilității. Măsurile recente luate de BCE pentru extinderea programului de achiziţii de obligaţiuni şi reducerea dobânzilor la depozite oferă asigurări suplimentare privind costurile scăzute ale creditelor pentru perioada care urmează. Acest fapt ar trebui să stimuleze și mai mult cererea de credite în 2016 şi să susțină revenirea economică prin investiţii de capital.  

Perspectivele exporturilor afectate de încetinirile creşterilor de pe pieţele emergente

Investiţiile suplimentare de capital ar trebui să completeze reformele privind creşterea competitivităţii, care au impulsionat exporturile unora dintre ţările Zonei Euro în ultimii ani. Cu toate acestea, încetinirea ritmului de creştere din pieţele emergente va afecta estimările pentru perioada următoare.

În pofida unui curs de schimb mai mic – influențat de prelungirea programului de achiziţii de active de către BCE şi de aşteptata încordare a politicii monetare din Statele Unite – şi în pofida redresării din economiile avansate, EEF se aşteaptă la o încetinire a ritmului de creştere a exporturilor de la 4,5% în 2015 la 3,7% în 2016 şi de 3,4%, anual, din 2017 până în 2019.  

Veniturile din muncă vor deveni principalul motor al consumului în gospodării

Ajutat de impactul preţurilor mai mici la combustibili, consumul a fost principalul motor de creştere și de susținere a redresării economice a Zonei Euro de până acum. Privind în perspectivă, deşi EEF se aşteaptă la o revenire mai echilibrată, pe parcursul căreia cheltuielile cu investiţiile şi cele de consum vor avea contribuții relativ similare la creşterea economică, cheltuielile gospodăriilor vor rămâne cruciale.  

Creşterea veniturilor din muncă va fi principalul factor care va influența creşterea cheltuielilor gospodăriilor.

EEF estimează o creştere a consumului de 1,7% în 2015 şi de 1,6% în 2016, iar pe termen mediu, o creştere anuală de aproximativ 1,4%. Generarea de noi locuri de muncă şi încurajarea persoanelor inactive de a-şi căuta de lucru vor fi elemente esențiale ale prosperităţii în anii care vin. Investiţiile vor fi de ajutor din acest punct de vedere, însă va fi în continuare nevoie ca guvernele să facă mai mult pentru micşorarea costurilor asociate muncii în unele economii din Zona Euro.  

Perspectivele României

Perspectivele macroeconomice ale României rămân pozitive, în pofida schimbării guvernului din luna noiembrie. Cererea internă a continuat să alimenteze creşterea în trimestrul trei, PIB-ul ridicându-se la 1,4% în acest trimetru (după ce a rămas neschimbat în trimestrul doi) şi ajungând la un nivel anual de 3,6%. Încă nu a fost efectuată o analiză separată pe componente pentru trimestrul trei, dar ne aşteptăm ca tendinţa crescătoare înregistrată în consum şi investiţii să fi continuat.  

Menținerea unor creșteri reale ale veniturilor, susținute de inflaţia mică sau chiar negativă şi de o scădere treptată a şomajului, vor sprijini consumul şi în anul 2016. Reducerile de taxe şi creşterile salariale din sectorul public vor stimula şi mai mult veniturile disponibile. Exporturile nete vor continua să aibă un impact moderat asupra creşterii economice. Per ansamblu, ne aşteptăm ca PIB-ul României să crească cu 3,7% în 2015, cu puţin peste previziunea noastră din septembrie.  

Cheltuielile cu investiţiile reprezintă principalul motor de creştere, pe măsură ce guvernul va accelera rata de absorbţie a fondurilor structurale europene. Investiţiile private au cunoscut şi ele o creştere pe fondul dobânzilor mai mici la creditele corporate şi a nivelului mai mare de încredere din mediul de afaceri. De asemenea, consumul dovedeşte o rată de creştere puternică, alimentat de creşterea salariilor, de rata foarte scăzută a inflaţiei, și de reducerea semnificativă a taxei pe valoarea adăugată din iunie 2015”, declară Bogdan Ion (foto), Country Managing Partner EY România.  

Odată cu intrarea în vigoare a altor reduceri de TVA în ianuarie 2016, creşterea consumului este aşteptată să atingă un nivel de 5,3% în 2015 şi de 5,5% în 2016. Pe măsură ce revenirea economică a Zonei Euro se va accentua, creşterile exporturilor se vor consolida, însă vor fi depășite de cele ale importurilor.

În condiţiile în care revenirea economică a Zonei Euro nu își va încetini ritmul, creşterea PIB-ului va atinge 3,9% în 2016, pe fondul unei cereri interne solide şi a reducerii balanţei negative a exporturilor nete.  

Cu creşteri salariale anuale, medii, de aproximativ 8% şi în condiţiile scăderii preţurilor de consum, se poate afirma că tendinţa consumului este în mod ferm pozitivă.