Pe măsură ce lucrurile din jurul nostru devin din ce în ce mai inteligente - ceasul, telefonul şi maşina sunt doar câteva exemple -, era de aşteptat ca evoluţia tehnologică să nu ocolească spaţiul în care petrecem o bună parte a timpului. Auzim des termeni precum “casă inteligentă” sau “internet of things”, dar conceptele nu spun prea mare lucru până la momentul în care produc schimbări palpabile. Cum devine, aşadar, o casă inteligentă? Care sunt cele mai utile dispozitive pentru casă? Şi cât costă să ne facem casa “mai deşteaptă”?
Dacă în urmă cu puţină vreme ideea de casă inteligentă ducea cu gândul mai curând la filme decât la realitate, studiile publicate recent arată că peste 25 de miliarde de dispozitive vor face parte din IoT până în 2020, o bună parte fiind probabil folosite pentru îmbunătăţirea activităţilor din casă. Icontrol Networks arată că oameni din toate grupurile demografice (în special milenialii şi cei din generaţia X) sunt tot mai încântaţi de ideea de a locui într-o casă inteligentă. Potrivit unui studiu comandat de ONU, până în 2020, rata caselor cu acces la internet va ajunge la 69% la nivel global, iar gradul de penetrare al smartphone-urilor va atinge 75%.
În România vorbim de o piaţă care a ajuns anul acesta la 16 milioane de euro. La nivel global însă valoarea pieţei de produse şi servicii dedicate smart home va ajunge la 43 de miliarde de dolari în 2020, o valoare de aproape trei ori mai mare decât cea din anul 2014, potrivit datelor Statista. Dat fiind interesul în creştere pentru astfel de produse, este foarte probabil ca şi alte industrii tangenţiale să profite şi să genereze venituri din ce în ce mai mari. Cursa pentru dominarea IoT este tot mai încrâncenată, iar companiile fac eforturi substanţiale pentru a nu rămâne în urmă. Samsung, spre exemplu, a anunţat la CES că 90% din produsele lansate în următorii doi ani vor avea abilitatea de a se conecta la internet. „Toate nebuniile ajung inteligente - prin State am văzut, de exemplu, apă inteligentă. Evident, nu cred că e ceva legat prin bluetooth, dar ideea e că totul devine într-un fel sau altul «smart». La un moment dat nu o să poţi să mai cumperi ceva care nu e smart, asta o pot spune cu siguranţă. Un exemplu foarte clar e dat de televizoare: nu mai poţi să cumperi modele noi care nu sunt smart, pentru că nu se mai produc“, spune Alexandru Bălan, chief security researcher la Bitdefender.
În vreme ce conectivitatea la internet şi smartphone-urile par a fi principala forţă din spatele gradului tot mai mare de adopţie a caselor inteligente, sincronizarea dispozitivelor şi abilitatea acestora de a îmbunătăţi viaţa utilizatorului vor deveni principalele motive pentru care oamenii îşi vor automatiza casa.
„O casă inteligentă înseamnă, în primul rând, conectivitate. Un pas major pe care l-am făcut noi, consumatorii, în ultimii ani în această direcţie a fost trecerea de la telefoanele mobile clasice la smartphone-uri. Conectându-se prin intermediul internetului, acestea au devenit o adevărată platformă de comunicare, socializare, informare, dar şi de control al gadget-urilor inteligente, inclusiv a celor de acasă“, spune şi Codruţa Marin, key account manager consumer channel în cadrul Philips Lighting România. Diferenţa dintre o casă inteligentă şi una clasică, consideră ea, constă în utilizarea unor electrocasnice şi dispozitive care sunt practic conectate la un „hub“ central şi controlate prin acesta, prin intermediul smartphone-ului, al tabletelor sau al calculatoarelor. În ultimii ani, locuitorii caselor inteligente îşi ajustează potrivit preferinţelor proprii nivelul de temperatură, de lumină, folosesc diferite camere de filmat pentru monitorizarea locuinţei şi diferiţi senzori de prezenţă, mişcare etc. pentru a spori securitatea. „Tot mai des, controlăm aceste dispozitive de la distanţă, le programăm, stabilim notificări sau alarme şi le utilizăm uşor prin aplicaţii dedicate. Sistemele clasice utilizate într-o casă inteligentă dobândesc un design tot mai prietenos astfel încât să devină parte integrantă din decorul de acasă.“
Mirela Ursu, senior smart home product manager în cadrul Orange, spune că „soluţiile pentru case inteligente au apărut recent pe piaţa locală, Orange fiind primul şi, pentru moment, singurul operator care oferă o astfel de soluţie integrată, cu senzori de tipul pulg and play, în România“. Orange Smart Home a fost lansată în februarie 2016, iar reprezentanta companiei spune că feedbackul primit de la clienţii soluţiilor prezentate pe platforma Orange Smart Home este folositor pentru dezvoltarea altor funcţionalităţi.
Mirela Ursu spune că această nişă de piaţă era accesibilă până acum câteva luni doar persoanelor care dispun de resurse financiare considerabile sau care au cunoştinţe tehnice avansate. „Din studiul realizat înainte de lansarea comercială a soluţiei, clienţii români au nevoie de control şi conectivitate, pentru mai mult confort. Soluţia Orange Smart Home include un sistem de senzori wireless gestionaţi printr-o aplicaţie dedicată ce poate fi accesată de pe telefon, tabletă sau laptop. Pachetul propus include doi senzori la alegere, un dispozitiv central la care aceştia sunt conectaţi, un SIM de date mobile pentru conexiunea de urgenţă, notificări nelimitate pe e-mail şi SMS şi acces la aplicaţie ce permite monitorizarea şi controlul casei de la distanţă.“
Pachetul de bază poate fi completat cu senzori suplimentari, ce pot fi achiziţionaţi separat: senzor pentru uşă/fereastră, senzor de fum, senzor de inundaţie, senzor de mişcare, priză inteligentă, cameră Wi‑Fi. „Orange Smart Home face parte dintr-un context mai amplu, în care promovăm soluţiile de digitalizare şi automatizare atât acasă, cât şi la birou“, afirmă Mirela Ursu. Soluţiile machine-to-machine pot fi folosite de firme pentru eficientizarea proceselor de lucru şi automatizare, prin crearea unui mediu de comunicaţii pentru echipamente, fără a mai fi necesară intervenţia unui operator uman. Domeniile în care sunt implementate astfel de soluţii sunt extrem de variate, de la monitorizarea flotelor auto, soluţii de vending, contorizare şi monitorizare de reţele de utilităţi, senzori de calitatea mediului până la soluţii complexe de automatizare a proceselor industriale şi de analiză big-data. „Aceste dezvoltări, integrate cu reţelele noastre avansate de date mobile, Wi-Fi şi fixe şi extinse la nivel de comunităţi, reprezintă structura pe care dezvoltăm conceptul nostru de smart city. În acest fel, facem pasul de la case şi afaceri inteligente către oraşele inteligente ale viitorului. Lucrăm la implementarea acestui concept în câteva dintre oraşele din România, deja fiind implementate componente în Bucureşti, Cluj‑Napoca, Caransebeş, Sibiu, pentru a menţiona doar câteva“, mai spune reprezentanta Orange.
