Gigantul american îşi va schimba modul în care afişază căutările astfel încât "să ajute paginile cu conţinut de calitate să urce în clasamentul rezultatelor şi cele care propagă ştiri false să apară mai jos", a anunţat un reprezentant al companiei pe blogul Google.
Această schimbare vizează prevenirea unor probleme cum ar fi rezultatele legate de negarea/inexistenţa Holocaustului, care în decembrie 2016 apăreau foarte sus după căutare. Articolul cu pricina care nega existenţa Holocaustului apărea pe un site al unui neo-nazist.
Google a fost criticată în ultimele luni fiindca în rezultatele căutarii au figurat foarte sus articole ce promovau teorii ale conspiraţiei şi conţineau o multime de informaţii false. Motorul de căutare se bazează pe algoritmi care au fost îmbunătăţiţi în ultimii ani, dar are probleme in a diferenţia ştirile de pe site-uri cu renume bun, faţă de cele de pe site-uri îndoielnice.
Astfel Google a spus că a angajat o echipă de "evaluatori" să evalueze calitatea rezultatelor căutărilor şi a spus că şi-a adaptat algoritmul pentru a promova paginile cu reputaţie bună, cum ar fi surse de ştiri sau site-uri guvernamentale. De asemenea, noua funcţie va permite oamenilor să semnaleze conţinutul inexact, înşelător sau violent.
Google a pornit în 2015 Digital News Initiative, un proiect menit să susţină publicaţiile şi jurnalismul de calitate. „Google şi publicaţiile media au multe lucruri în comun şi am pornit o discuţie despre cum putem coopera şi lucra împreună. Ne-am gândit cum am putea ajuta industria de ştiri pentru a face faţă tranziţiei către digital“, povesteşte Eero Korhonen, head of strategic relationships, news & publishers în regiunea EMEA al Google. În cadrul proiectului s-a dezvoltat şi un fond de finanţare a proiectelor jurnalistice inovatoare. Astfel, compania s-a angajat să finanţeze industria media europeană cu 150 de milioane de euro, timp de trei ani.
Eero Korhonen a venit în România odată cu lansarea celei de-a treia runde de finanţare a proiectelor jurnalistice. În cele două runde precedente, 252 de proiecte jurnalistice digitale din 27 de ţări au primit finanţare în valoare de 51 de milioane de euro. Din România, cinci au primit finanţare în valoare de 1 milion de euro. „Banii nu sunt oferiţi toţi deodată, ci în tranşe, în funcţie de anumite obiective pe care le stabilim împreună. Vrem să reducem birocraţia la minimum, dar vrem să fim corecţi cu toată lumea”, spune Korhonen. În prima rundă au fost depuse 1.236 de proiecte din 25 de ţări, din care au fost finanţate 124 de proiecte. În a doua rundă, numărul proiectelor a scăzut la 850, dar au fost mult mai multe proiecte ce ţineau de inovaţie în media; în contrast cu prima rundă, unde multe erau propuneri de subiecte de ştiri. „Rata de acceptare în prima rundă a fost de aproximativ 10%, iar în a doua, în jur de 15%. Prima rundă a fost un proces de învăţare atât pentru noi, cât şi pentru candidaţi. În a doua rundă am făcut lucrurile mai clare şi am primit mai puţine aplicaţii, dar pe subiect”, povesteşte Korhonen.
Citeste toata stirea pe BusinessMagazin.ro
