Între idee şi business este un singur pas: finanţarea. Astăzi, soluţiile sunt tot mai multe. Finanţarea de la stat garantează 25 de mii de euro fiecărui start-up cu un plan de afaceri bine pus la punct, la fel şi fondurile europene. De asemenea, granturile de tip non-equity, finanţarea participativă şi investitorii de tip business angels sunt modalităţi noi şi extrem de eficiente de a atrage bani pentru a-ţi pune pe picioare afacerea.

La ora actuală, antreprenorii au un rol vital în economia ţării. În ochii tuturor, ei sunt aceia care creează, printre altele, lo­curi de muncă, atunci când nimeni nu pare să mai facă angajări. Dacă ne uităm pe cele mai recente statistici, un studiu al Comisiei Europene relevă faptul că sunt peste 40,6 milioane de antreprenori la nivel european, în timp ce, pe plan local, în ultimii şase ani, au fost raportate peste 620.000 de companii nou înfiinţate.

Pentru un startup, un împrumut bancar destinat nişei din care face parte ar fi de luat în calcul. Totuşi, în ciuda faptului că ar putea părea o soluţie bună, apetitul băncilor de a oferi sume mari micilor întreprinderi este foarte redus. Pe lângă creditele bancare, tinerii antreprenori au la dispoziție mai multe surse de finanțare pe care le pot accesa precum: fonduri guvernamentale nerambursabile, fonduri europene nerambursabile, fondurile de private equity şi venture capital sau investitori de tip business angels. Mai mult, ei pot participa la diverse competiţii, în urma cărora au posibilitatea de a câştiga suma maximă de 25.000 de euro, suficienţi bani cât să se lanseze pe piaţă. La această listă, antreprenorul Iulian Pădurariu, mentor la Spherik Accelerator şi Startup Transilvania, ar adăuga „bootstrapping“, o formă de finanţare ieftină, accesibilă şi foarte puţin luată în considerare în prezent. „Bootstrapping s-ar traduce prin: o finanţare din veniturile operaţionale viitoare“, explică Iulian Pădurariu. Mai exact, prin prisma businessului, antrprenorul trebuie să reuşească să facă precomenzi, adică să încaseze astăzi pentru produsul care va fi gata peste câteva luni. „Atunci când ai un produs extrem de atractiv, un painkiller, poţi face relativ uşor precomenzi, asta adăugând un plus de cash pe lângă cash-ul propriu investit în afacere“, mai spune el. Conform spuselor sale, un atu este faptul că antreprenorul rămâne cu deciziile în totalitate, iar un dezavantaj, acela că rămâne în totalitate şi cu riscul financiar al afacerii.

Bani de la stat sau de la bancă?

Despre finanţările de la stat sau cele din fonduri europene, Iulian Pădurariu spune că sunt utile doar în faza de scalare a modelului deja validat, dacă antreprenorul are răbdare să treacă prin birocraţia specifică. „Eu nu sunt un susţinător foarte înflăcărat al banilor de la stat sau din fonduri europene în faza de validare şi eventual de pivotare a ideii de afaceri. Sigur, mi-ar plăcea să le accesez şi să le folosesc, însă la nivel de comportament, îţi dă o relaxare care nu ştiu cât de benefică e pe termen lung, până când nu ai deja un model validat“, mai spune antreprenorul.
În opinia sa, finanţarea prin bănci este avantajoasă din punct de vedere al costurilor şi chiar „sănătoasă“ privind motivaţia de a face să funcţioneze acel business, de a returna banii şi eventual de a accesa în viitor o finanţare mai mare. „Preferința mea este mai degrabă către un mix de finanţare între bancă şi un investitor. Pe de o parte cu banii băncii, iniţial calibraţi la volumul curent de afaceri, te poţi convinge că ai şanse de creştere şi automat capeţi mai mare încredere în a merge către un investitor, fără a-i oferi un procent prea mare de equity. Pe de altă parte, banca poate fi un bun reality check, infuzând în afacere un oarecare nivel de disciplină, fără a interfera prea mult cu deciziile tale de dezvoltare“, este de părere Iulian Pădurariu.

Mentorul Spherik Accelerator şi Startup Transilvania, recomandă tinerilor antreprenori care sunt în căutarea resurselor materiale să acceseze mai întâi finanţare ieftină de la bănci, iar ulterior să mixeze acest tip de finanţare cu una provenită de la business angels în procente relativ scăzute. „Marele avantaj al atragerii unui business angel în această etapă ar veni din puterea networkingului pe care acest tip de investitori l-ar putea oferi către rundele mai serioase de finanţare din viitor, neexcluzând aici chiar un potenţial exit, vânzarea în totalitate a afacerii deja scalate până la un punct către un investitor strategic“, conchide el.

Cât de avantajos este un împrumut la bancă

„Foarte des întâlnesc antreprenori care au o strânsă legătură cu o anumită bancă, privind salariile angajaţilor, alte venituri sau economii. Astfel că, în cazul în care banca nu are vreo relaţie cu tine, ar putea creşte riscul de a primi un împrumut foarte mic, totuşi, probabil va cere anumite garanţii, ceea ce în cele mai multe cazuri va fi motivul pentru care nu vei primi împrumutul, pentru că, majoritatea startup-urilor nu pot oferi cu adevărat garanţii“, spune Osnat Peled, director general al companiei de investiții Mentor Finance. Una dintre soluţii ar fi să te inspiri din modul în care acţionează majoritatea startup-urilor. „Trebuie să recunoşti că cei mai mulţi antreprenori au reuşit să obţină prima tranşă de bani apelând la rude şi prieteni. Sigur că nu toată lumea are părinţi bogaţi, însă micile sume de bani se pot mări sau pot fi folosite drept garanţie“, mai spune ea.

O altă opţiune, conform directorului general al Mentor Finance, este de a înţelege mai bine de ce este nevoie de aceste sume. „Ai nevoie de bani pentru a cumpăra calculatoare? Să cumperi o maşină pentru noul business sau ai nevoie de cash pentru costurile de operare ale afacerii în primele 12 luni? Este foarte important să defineşti scopul pentru care soliciţi aceşti bani. În cazul în care vrei să cumperi echipamente, poate că a merge să faci un împrumut la bancă este o strategie complet greşită“, susţine Osnat Peled. Ea explică cum investitorii de tip business angels şi fondurile de investiții ar putea fi opţiuni foarte bune pentru ca un antreprenor să reuşească să atragă banii de care are nevoie. „De obicei, aceştia investesc în idei ajunse la maturitate şi nu în startup-uri, totuşi poate că unii dintre ei sunt gata să-şi asume riscul. În schimb, vor deveni partenerii tăi, probabil deţinând o poziţie majoritară în afacerea ta, așa că înainte de a apela la astfel de modalităţi ar trebui să te întrebi: sunt pregătit pentru asta?“, spune directorul general al Mental Finance.

În opinia sa, pentru a atrage astfel de finanţări, trebuie să-ţi aduci ideea, sau startup-ul, la un nivel profesional foarte ridicat, să incluzi un plan de afaceri, un plan de marketing şi diferite studii de piață. De asemenea, trebuie să te pregăteşti foarte bine şi să îţi cunoşti actuala situaţie şi unde vrei să îţi duci businessul. „Nu ascunde realitatea, minciunile întotdeauna ies la iveală ca un bumerang, pregăteşte o listă cu riscuri şi puncte slabe al startup-ului tău şi găseşte soluţii potrivite şi răspunsuri la întrebările pe care, probabil, investitorii ţi le vor pune“, mărturisește antreprenoarea.

Despre fondurile europene, ea apreciază că ar fi o soluţie grozavă, totuşi presupune şi o plată în avans, care necesită implicarea băncii, prin urmare, ar trebui să lucrezi cu un consultant de încredere pentru a reduce riscurile de lacune financiare.

Fonduri pentru IMM-uri

Anual, Guvernul oferă ajutoare financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), prin diverse programe naţionale finanţate în totalitate din bugetul de stat, care sunt gestionate de Direcția Generală Politici Antreprenoriale și Implementare Programe pentru IMM (DPAIPIMM). Anul trecut au funcționat șapte astfel de programe de finanțare pentru IMM-uri care au primit o alocare totală de 166,8 milioane de lei, bani din care 70 de milioane au fost blocați, fiind destinați unor plăți restante din 2013.Astfel că, per total, bugetul de stat pe 2015, aprobat cu un an în urmă, a constat în 96,8 milioane de lei, bani din care au fost blocați alți 70 de milioane de lei, pentru ca, în cele din urmă să rămână disponibili 26,8 milioane de lei. Cu toate acestea, în 2015 a fost o slabă absorție a fondurilor, printre programele naționale s-a numărat și SRL-D care a constat într-un ajutor de până la 10.000 de euro pentru tinerii antreprenori care nu au mai înființat niciodată vreo afacere și nu au fost acționari nicăieri și a avut o absorție mai mică de 30%. Programul a avut disponibil un buget de 19,3 milioane de lei, bani din care 5,73 milioane lei au însemnat plăți către antreprenorii care s-au înscris în program. Per total, în program s-au înscris aproximativ 580 de români, dintre care 138 au primit sumele solicitate.

Programul destinat antreprenoriatului feminin, Femeia Manager, care oferă un ajutor de până la 50.000 de euro firmelor deținute total sau parțial de femei, a avut un buget de un milion de lei, dintre care 784.340 lei au fost achități antreprenoarelor înscrise în program. Dintre cele 138 de dosare, doar 17 au obținut finanțare. În ceea ce privește programul START, în care întreprinderile mici și mijlocii care au până în doi ani și pot primi un ajutor de până la 120.000 de lei pentru investiții și creare de locuri de muncă, acestuia i s-a alocat un buget de 20 de milioane de lei, dintre care s-au plătit antreprenorilor 16,82 milioane de lei, înregistrând astfel un grad de absordție de 84,13%. În START s-au înscris 1.036 de români, iar în cele din urmă s-au efectuat plăți către 149.

Anul acesta, prin programul START, IMM-urile pot atrage tot 120.000 de lei, adică 26.000 de euro, de la Guvern.
Antreprenorii care vor să-și deschidă mici întreprinderi la sate, pot primi finanțări nerambursabile de până la 125.000 de lei în cadrul programului pentru firmele mici și mijlocii din mediul rural, căruia i-au fost alocați, în acest an, 25,9 milioane de lei.

Finanțare europeană, vino!

În ceea ce privește banii europeni, din 2016, prin noul Program Operațional Capital Uman, persoanele care nu au un loc de muncă, dar și angajații din țară, ar putea primi fonduri europene de până la 25.000 de euro pentru a-și deschide propriile firme. Iar dacă vorbim despre Programul Operațional Regional (POR), în acest an microîntreprinderile pot beneficia de sume cuprinse între 25.000 și 200.000 de euro, fără să fie nevoie ca acestea să aducă bani proprii.

Prin programul Operațional Competitivitate, antreprenorii pot obține finanțări de maxim 840.000 de lei, în timp ce prin programul Comerț, firmele mici și mijlocii din țară, cu minim doi ani vechime, pot accesa până la 135.000 de lei.

PONTURI PENTRU FINANȚARE
Platforme de Crowdfunding în Ro­mânia:
Kazuu.ro, Sprijina.ro, Crestemidei.ro,
Potsieu.ro, Wearehere.ro sau Multifinantare.ro
Investitori de tip business angels:
Radu Georgescu, președintele GECAD Group, Andrei Pitiș, fondator VectorWatch sau Adrian Stanciu, CEP Smarttree România.
Bănci care oferă credite IMM-urilor: Banca Transilvania (cu șapte tipuri de oferte), Credit Europe, Raiffeisen Bank, BCR, BRD,Unicredit Bank, Cec Bank și Alpha Bank.

Fondurile de private equity si venture capital prezente în România:
3TS Capital Parteners, Abris Capital Partners, Mid Europa Partners, Axxess Capital, GED, Entersprise Investors, Innova Capital, Value4Capital, Oresa Ventrures, New Europe Property Investments, Resource Parteners și Global Finance.