Anul viitor vom aniversa 30 de ani de când România a scăpat de regimul comunist și de înfierările acestuia, de stigmatizarea eșecurilor și a greșelilor. Pe lângă multe alte libertăți pe care ni le permitem astăzi, de aproape 30 de ani am fost liberi să reînvățăm să facem afaceri în România și să reluăm, măcar o parte din inițiativele antreprenoriale de succes din perioada interbelică.

Cu toate acestea, deși înregistrăm cea mai mare creștere din UE, la nivel micro, veniturile se concentrează în jurul unui număr mic de companii. Astfel, 4% din totalul firmelor autohtone reprezintă motorul economiei autohtone, iar jumătate din ele se află în stare de dificultate.

Printre cauzele acestei stări de fapt se numără și dificultățile antreprenoriale neprevenite sau netratate care conduc la diminuarea numărului de antreprenori: antreprenorii sunt stigmatizați după un eșec, iar opt din 10 antreprenori sunt tentați să se retragă din antreprenoriat după primul eșec (conform cifrelor europene).

În acest context, cum putem șterge peste 40 de ani de istorie a României în care eșecul a fost blamat?

Mai bine nu fac decât să dau greș

”Stigmatizarea eșecului în business se trage din educația pe care am avut-o în timpul comunismului, în care se înfierau greșelile și eșecul”, spune Andrei Cionca, președintele CITR Grup, inițiatorul unui proiect inedit, Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România, o expoziție deschisă pe 18 aprilie la Palatul Noblesse.

Mai multe pe Start-up.ro