Cum arată birourile viitorului

Birourile viitorului vor arăta foarte diferit de cele în care lucrăm în ziua de azi: fără cabluri, fără un program fix de lucru, fără spaţii de birouri clar definite ierarhic şi fără şedinţe interminabile. Interacţiunea dintre arhitectură şi tehnologie este principalul motor al schimbărilor din spaţiile de lucru, spun reprezentanţii Kinnarps România, unul din cei mai importanţi jucători pe segmentul de mobilier şi soluţii de amenajare pentru spaţii de birouri.

“Schimbările în modul în care interacţionăm unii cu alţii prin intermediul noilor tehnologii, telefoanelor smart sau tabletelor, afectează în mod direct modul în care noi muncim. în noua eră, munca, aşa cum spune arhitectul Frank Duffy, unul din fondatorii DEWG, este ceea ce faci şi nu un loc în care te duci. Graniţa dintre timpul consacrat muncii şi timpul liber a dispărut şi este obligatoriu ca spaţiile în care ne desfaşurăm munca să se adapteze acestor condiţii. Birourile vor fi mai complexe, mai bine adaptate diverselor tipuri de activităţi, mai personalizate. Se va trece de la metri pătraţi per angajat la metri pătraţi per activitate, iar aspectul va fi din ce in ce mai apropiat de căldura unui camin şi mai puţin de un spaţiu rece, formal. Nu se mai pune acum problema daca organizaţiile vor adopta această schimbare, ci doar aceea legată de momentul în care o vor face. Indiferent de acest moment, noi suntem aici să le ajutăm sa facă acest pas şi să beneficieze în modul cel mai rapid de avantajele acestei noi abordări”, explică Daniel Florescu, director general Kinnarps România.

Kinnarps este o companie suedeză de mobilier de birou şi design interior, care oferă soluţii inovatoare şi inspiraţionale pentru spaţii de lucru. înfiinţată în 1942 în Suedia, de către Jarl şi Evy Andersson, Kinnarps este astăzi lider de piaţă în Europa, fiind activă în 40 de ţări din lume. Compania, o afacere de familie şi în prezent, are circa 2.300 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 402 milioane euro.

Kinnarps România a început să activeze pe piaţa locală în 2006 şi a devenit membru al Asociaţiei Clubul Român de Mobilă din anul 2011. Compania a debutat ca distribuitor de mobilier de birou, dezvoltându-se în timp într-un integrator de produse româneşti şi suedeze, ce livrează proiecte originale şi eficiente de spaţiu şi ambient. Pentru 2016, Kinnarps România estimează o cifră de afaceri de 3 milioane euro.

Iată care sunt cele mai importante tendinţe ce vor influenţa mediul de lucru şi spaţiile de birouri din România în următorii ani, conform studiilor efectuate de Kinnarps:

De la cabluri la wireless – Pe măsură ce tehnologia se integrează tot mai mult în viaţa noastră, totul va deveni mobil: de la felul în care muncim, până la felul în care facem cumpărături. Programul de lucru de la 9.00 la 17.00 este din ce în ce mai rar, iar munca îşi face loc în viaţa noastră seara, în week-end sau în vacanţă. Evoluţia tehnologiei are drept rezultat o revoluţie în spaţiile de lucru, rupând firele prin care angajatul este legat de un program fix sau de un birou fix. în următorii cinci ani, întregul spaţiu de lucru va deveni wireless, iar companiile vor trebui să se adapteze conceptului de „angajat mobil”. Munca este activitatea pe care o faci, nu locul în care te duci. Iar conceptul de „hub”, unde profesionişti din diverse industrii vin să lucreze, este din ce în ce mai des întâlnit.

De la generaţia de bronz la cea de argint – Pentru prima dată, întâlnim în acelaşi spaţiu de lucru patru generaţii şi toată lumea trebuie să înţeleagă că la birou, un angajat de 20 de ani are nevoi diferite în comparaţie cu un angajat de 60 de ani. Se spune că „60 is the new 40”, mai ales în contextul îmbătrânirii populaţiei din Europa. Experienţa unor angajaţi cu părul alb este nepreţuită, la fel ca şi entuziasmul generaţiei tinere. Companiile au nevoie de soluţii de design interior care să încurajeze generaţiile diferite să interacţioneze.

De la concedii medicale la bucuria de a munci – Din ce în ce mai mulţi angajaţi se îmbolnăvesc din cauza stresului, iar concediile medicale sunt o problemă majoră pentru companii. Dacă ne simţim bine la birou, lucrăm bine, iar productivitatea companiei creşte. Soluţiile de amenajare a unor spaţii de lucru care să ţină cont de sănătatea şi starea de bine a angajaţilor vor fi cele mai căutate de către companii. Pe de altă parte, designul şi atmosfera spaţiului de lucru devin o parte importantă din brandul companiei.

De la individualism la echipă – Mediul de lucru se schimbă: dintr-un mediu în care fiecare are de executat anumite task-uri, la un mediu în care fiecare colaborează cu colegii pentru realizarea unor proiecte de echipă. Locul de muncă va deveni un spaţiu important pentru interacţiunea socială, în contextul în care comunicarea electronică sau prin intermediul social media este din ce în ce mai răspândită. Mediul profesional ideal va fi acela unde ideile şi proiectele vor fi realizate prin colaborare.

De la neatenţie la concentrare – în ziua de azi, mulţi angajaţi preferă să lucreze de acasă sau dintr-o cafenea, nu de la birou, pentru a se putea concentra mai bine. Birourile de tip open-space nu sunt bune pentru toate task-urile sau pentru toţi angajaţii. Cei mai mulţi dintre noi suntem afectaţi de gălăgia din birou, de colegii care vorbesc la telefon sau între ei, de aceea 28% din cei care vor să se concentreze la birou ascultă muzică în căşti. în viitor, spaţiul de lucru trebuie adaptat nevoilor tuturor.

Sursa: zf.ro