Conştientizarea de către oameni a faptului că guvernele pot derula acţiuni de supraveghere în masă îi face să îşi autocenzureze opiniile cele mai radicale atunci când postează în mediul digital. Această concluzie reiese din studiul , publicat în revista Journalism and Mass Communication Quarterly, care dezbate efectele supravegherii asupra populaţiei. Astfel, majoritatea participantilor a reacţionat prin suprimarea opiniilor pe care le-a perceput ca fiind minoritare, scrie washingtonpost.com.
Studiul ”Under Surveillance: Examining Facebook's Spiral of Silence Effects in the Wake of NSA Internet Monitoring” aduce o privire reală, de ansamblu asupra efectului "democratic" al social media.
În spatele acestui efect se află aşa-numita ''spirală a tăcerii''. Aceasta este un fenomen bine documentat care se manifestă prin faptul că oamenii îşi suprimă opiniile nepopulare pentru a se adapta şi pentru a evita izolarea socială. Teoria eunţată încă din anii '70 a fost acum aplicată în contextul social media, iar concluzia a fot că internauţii de pe reţelele de socializare sunt supuşi în mod deosebit acestui fenomen.
Majoritatea îşi formează părerile astfel încat ele să corespundă activităţii online a prietenilor din reţeţe de socializare ca Facebook sau Twitter.
Pentru a studia acest fenomen, cercetătoarea Elizabeth Stoycheff de la Wayne State University din Detroit a realizat un chestionar la care au răspuns 225 de persoane. Pentru jumătate din participanţii la sondaj, întrebările erau însoţite de un mesaj care amintea că Agenţia pentru Securitate Naţională (NSA) poate în orice moment să supravegheze căutările online ale cetăţenilor, acţiune imposibil de împiedicat.
Tuturor participantilor la acest studiu le-au fost mai întâi observate convingerile politice, trăsăturile personale şi activitatea online pentru a putea crea fiecăruia un profil psihologic. Mai apoi participanţilor,la cercetare li s-a dat să citească un titlu fictiv despre Statele Unite care intenţionează să atace ISIS, în Irak.
Subiecţii au fost mai apoi rugaţi să-şi exprime punctul de vedere asupra subiectului, să spună cum cred că gândeste majoritatea americanilor despre problemă şi dacă şi-ar împărtăşi public punctul de vedere pe această temă. Cerecetarea a arătat că mare parte dintre cei cărora li se amintise că sunt sub supravegherea în masă a guvernului nu au mai dorit să vorbească despre ideile lor neconformiste, care ar fi putut fi contrare opiniei majoritare.
Stoycheff se declară îngrijorată de concluziile dezvăluite de acestă cercetare. ”'Mulţi oameni cu care am vorbit au spus că nu le pasă de supravegherea online pentru că nu încalcă nicio lege şi nu au nimic de ascuns. Aceste raţionamente mi se par îngrijorătoare.”, a afirmat aceasta.Cei care au declarat că nu au nimic de ascuns au fost de fapt cei care s-au autocenzurat cel mai mult pe parcursul studiului.
"Mă îngrijorează faptul că supravegherea pare să permită o cultură a autocenzurii pentru ca mai apoi să ajungă priveze grupurile minoritare de dreptul la vot. Este dificil să protejezi şi să extinzi drepturile acestor indivizi vulnerabili atunci cînd vocea lor nu se mai face auzită. Democraţia înfloreşte datorită unei diveristăţi a ideilor, iar autocenzura nu face decât să o omoare.”a mai declarat autoarea studiului.Anterior ea a scris numeroase lucrări despre faptul ca instrumentele online au capacitatea de a inspira schimbarea în mod democratic.
Dar rezultatele acestui studiu au determinat-o sa îşi schimbe părerile. "Însuşirea tehnicilor de supraveghere de către Guvern şi sectorul privat compromite abilitatea internetului de a servi ca platformă neutră pentru dezbateri deschise şi oneste. Internetul începe să fie privat de abilitatea lui de a servi drept loc de întâlnire pentru toate părerile, axandu-se acum doar pe cele dominante."
Cercetatoarea nu a primit fonduri externe pentru acest studiu sau pentru publicarea lui.
