Data mining, ERP, WMS sunt doar câţiva din termenii care fac parte, de câţiva ani, din noul vocabular al afacerilor. Companiile din IT numesc adaptarea la aceste noi modele digitale de afaceri drept abilitatea de a fi agil. Ce rol joacă această agilitate pentru o firmă aflată la început de drum, care sunt avantajele strategice pe care le aduce agilitatea în lupta acerbă cu competiţia? Cum ajută tehnologia firmele să ajungă la următorul nivel, în noile condiţii de piaţă? Cine câştigă în peisajul digital în care toate companiile, indiferent de dimensiunea lor, vor ţinti toţi clienţii?
Un înalt oficial american declara cu puţin timp în urmă că este anormal ca internetul să aibă viteze mai mari în România faţă de ce oferă operatorii pe teritoriul SUA, respectiv cea mai mare putere mondială. Dacă la alte capitole România încă promite, are potenţial sau, dimpotrivă, se plasează pe ultimele locuri în tot soiul de topuri, cum ar fi puterea de cumpărare, speranţa de viaţă, venituri, pensii, consum de carne sau servicii medicale, este îndeobşte ştiut şi acceptat că accesul la internet este pe plan local unul dintre cele mai bune din lume.
Înainte de 1993 în România nu exista nicio conexiune la internet, în timp ce pe pieţele vestice, ample reţele începuseră să se dezvolte şi un număr mare de utilizatori aveau deja acces la acesta. Acum, de multe ori când mergem în Germania, de exemplu, se întâmplă să ne conectăm la internet printr-un cablu DSL (deşi unele laptopuri nici nu mai au ieşire LAN pentru acesta); vitezele de internet wireless din România ating sau se îndreaptă spre pragul de 1 Gb/s pentru majoritatea operatorilor. Translatând ecuaţia asupra afacerilor, putem să deducem că pentru companiile care se nasc în această nouă Revoluţie Industrială – după cum a fost numită de experţi din întrega lume – tehnologizarea şi digitalizarea (fie că vorbim despre implementarea unor tehnologii noi sau aducerea unor noi modele de business) nu reprezintă doar „un must“, prin care noile firme să ţină pasul, ci constituie şi un avantaj competitiv în faţa companiilor cu istorii îndelungate, dar care nu sunt la fel de agile în adoptarea noilor unelte, din sfera tehnologică.
Doar depăşind tiparele tradiţionalului şi afacerile din România ar putea să ajungă, metaforic vorbind, la vitezele de 1 Gb/s pentru care suntem renumiţi în toată lumea. La nivel european, IMM-urile reprezintă un factor cheie pentru creşterea economică, inovare, ocuparea forţei de muncă şi integrare socială, trăsăturile esenţiale ale IMM-urilor fiind flexibilitatea şi adaptabilitatea, potrivit Cartei Albe a IMM-urilor din România, ediţia 2016, editată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. Principalele oportunităţi în afaceri pentru cele circa 470.000 de IMM-uri de pe piaţa locală (din circa 600.000 de firme active) sunt utilizarea de noi tehnologii, alături de asimilarea de noi produse, creşterea cererii pe piaţa internă, intrarea pe noi pieţe, realizarea unui parteneriat de afaceri.
IMM-urile sunt, potrivit celei mai recente definiţii stabilite la nivelul UE, drept companiile care au până la 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane de euro. Potrivit Cartei Albe, eforturile de inovare din IMM-uri s-au concentrat cu precădere spre noile produse (33,3%), abordări manageriale şi de marketing noi (24,7%), noi tehnologii (23,1%), modernizarea sistemului informatic (7,8%) şi pregătirea resurselor umane (7%). Analiza arată că organizaţiile care au obţinut rezultate mult mai bune se caracterizează prin cele mai mari ponderi ale IMM-urilor care indică modernizarea sistemului informatic şi pregătirea resurselor umane (18,5%), companiile cu rezultate mai bune se evidenţiază prin cele mai cunoscute frecvenţe în rândul întreprinderilor care vizează dezvoltarea noilor tehnologii (32,6%).
În acelaşi timp, firmele care au obţinut rezultate mult mai slabe indică cel mai mare procent al organizaţiilor care au optat pentru dezvoltarea abordărilor de marketing (40,6%), iar firmele care au indicat absenţa abordărilor inovatoare se regăsesc printre entităţile cu performanţe mult mai slabe (75%).
DIGITALUL, PARTE DIN ECOSISTEMUL AFACERILOR LA ÎNCEPUT
Florina Natu are 28 de ani, este antreprenoare, a lucrat anterior în domeniul asigurărilor şi în urmă cu nouă luni a ales să-şi facă propria firmă; a identificat o nişă – aceea a pasionaţilor de produse create altfel, fără tipare, dar şi fără mult timp la dispoziţie. Povesteşte că lansarea inabox.ro, un magazin online de cadouri făcute în România, a fost firească şi necesară, acesta fiind primul ei pas în antreprenoriat; magazinul virtual este canalul principal de vânzare.
La şase luni de la lansarea site-ului, este deja familiarizată cu tendinţele din e-commerce, pe care încearcă să le adapteze pe site-ul ei astfel încât vizita virtuală să nu aducă bătăi de cap clienţilor. Reţelele sociale o ajută să-şi valideze afacerea, iar tânăra antreprenoare nici nu poate să-şi imagineze ce alternativă ar fi ales în lipsa mijloacelor digitale ale prezentului. „Un magazin fizic implică o investiţie mai mare şi nu aş fi avut suma necesară pentru un astfel de spaţiu; însă probabil că aş fi rămas tot în zona de cadouri făcute în România.“
