In deschiderea celei mai recente conferinte de presa sustinuta de guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu a precizat ca scopul reuniunii este asigurarea unei informari corecte despre situatia creditelor in franci elvetieni.
Isarescu a aratat ca informarea corecta este o obligatie a BNR, institutia incercand sa suplineasca lipsa de informatii din dezbaterea publica, in conditiile in care asigurarea unor informatii de calitate este una dintre valorile Uniunii Europene.
Guvernatorul a explicat ca, atunci "cand apar asemenea socuri externe (cum este cazul aprecierii francului elvetian - n.r.), acestea sunt exogene… majoritatea cazurilor sunt precum un seism, nu le stie nimeni, de aia si sunt periculoase".
La ceva distanta de la aceasta afirmatie, a mai spus ca "socul extern nu avea cum sa fie prevenit". Daca a preveni nu este 100% sinonim cu a anticipa, atunci, daca nu putea fi prevenit, putea fi anticipat, desigur, nu cu precizie.
Nici lui Roubini nu i-au... iesit data si ora la care va incepe criza financiara, dar a anticipat ca bula imobiliara va face fas sau bum.
Asadar, cum poate fi prevazuta o criza? Avand spirit de observatie, realism, calm si stiind foarte bine istoria crizelor anterioare.
Nici seismologii nu pot spune, deocamdata, cand va avea loc urmatorul cutremur, daca va fi unul singur, cate replici si ce magnitudine vor avea toate acestea.
Stiu, insa, cate cutremure au mai fost, ce intensitate si mai ales care sunt zonele seismice si unde se bat placile tectonice cap in cap.
Dar, cel putin un soc extern, cum este cel al aprecierii bruste a francului elvetian, putea fi prevazut, desigur, fara data si ora la care Schweizerische Nationalbank (SNB) va renunta la autoimpusa masura de a apara un anumit curs de schimb al monedei nationale a Elvetiei fata de euro.
Asa cum a luat masura asta si a tinut-o relativ mult timp si cu niste costuri foarte mari, intrebarea era cat isi va (mai) permite sa o lase in vigoare, chiar daca, in septembrie 2011, cand a decis apararea nivelului de 1,20 franci pentru euro, spunea - foarte viteaza - ca va cumpara moneda unica europeana, fara sa tina cont de cantitatea pe care o va acumula?
In afara de asta, Elvetia traieste (foarte bine) din exporturi "cu mare valoare adaugata" - cum se zice.
Daca exportatorii nostri care, fata de cei elvetieni sunt exact ca economia Romaniei pe langa cea a Elvetiei, faceau coada, cand leul se aprecia fata de euro, sa se planga la BNR, oare gigantii elvetieni au stat, zilele acestea, cu mainile in san pe langa SNB admirandu-i sediul de la numarul 15, din Borsenstrasse din Zurich, cand tocmai pentru ei s-a angajat, acum cativa ani, SNB sa apere un anumit curs al francului fata de euro?
Si la noi, a fost introdusa cota unica de impozitare de 16%. Cine poate garanta ca vor fi mentinute, pe termen lung, acest sistem si acest nivel? Cum au fost introduse, la fel poate fi si eliminate.
De asemenea, la inceputurile restristii in care intra cu surprindere (!) spatiul carpato-danubiano-pontic, statul a crescut TVA de la 19%, la 24%. De atunci si pana astazi, guvernanti mai vechi si mai noi se straduiesc sa revina la 19%. Vor reusi? Nu se stie, dar nu este imposibil, nu?
Totodata, incercand sa relanseze economia, banci centrale din lumea intreaga au redus dobanzile de politica monetara, ratele devenind chiar negative. Asa cum acestea au ajuns la minus, tot asa pot fi readuse in teritoriu pozitiv.
Prin urmare, asa cum o masura este luata, asa poate fi retrasa. De ce este atat de greu de anticipat, in mare, o (noua) criza, cand de fapt, drumul spre ea - de exemplu spre una generata de imensele datorii ale statelor lumii - este numai o chestiune de timp?