Cu peste 60.000 de angajati, aceasta industrie din Romania depaseste sistemul bancar la numarul de salariati. Mai mult, este unul dintre principalii angajatori de tineri absolventi, categorie care se confrunta cu o rata ridicata a somajului. Vezi despre ce domeniu este vorba, precum si ce masuri ar putea lua statul pentru stimularea acestuia.

Romania nu este neaparat o piata ieftina pentru cumparare de servicii de outsourcing, ci este una corecta, spune Daniel Mereuta, directorul general al companiei romanesti din domeniu Optima, ce estimeaza afaceri de 2 milioane de euro pentru acest an.

El a mentionat intr-un interviu acordat DailyBusiness.ro care sunt principalele motive pentru care corporatiile aleg piata locala pentru outsourcing, precum si ce inlesniri ar putea acorda statul industriei de profil, unde lucreaza peste 60.000 de persoane, in special tineri. Spre comparatie, in sistemul bancar din Romania lucrau la finele lui 2014 peste 57.700 de persoane, in scadere cu 14.000 fata de 2008.

DailyBusiness.ro: Mentionati, va rog, 5 avantaje ale pietei romanesti de outsourcing fata de alte piete mai ieftine precum India.
Daniel Mereuta: Pe scurt principalele avantaje pe care le vad eu sunt:
1. competentele lingvistice (net superioare si mai variate in comparatie cu India spre exemplu, dar si alte piete, inclusiv europene)
2. resurse umane bine pregatite si creative (cu precadere in domeniul IT)
3. desi in continua dezvoltare, piata inca mai prezinta oportunitati de crestere mai ales in orase de talie medie din Romania
4. compatibilitatea culturala
5. proximitatea geografica (mai ales pt companii din Europa) care, impreuna cu compatibilitea si nivelul de pregatire al resurselor, inlesnesc foarte mult colaborarea si relatiile cu clientii.  

Mai cred, de asemenea, ca majoritatea companiilor care au experimentat deja diverse modele de outsourcing nu mai cauta doar reducerea de costuri ci mai ales valoare adaugata, servicii complexe si diversificate iar aici Romania are foarte multe de oferit si deja merge spre aceasta directie.

DB: Care sunt atuurile companiilor romanesti din domeniu in raport cu multinationalele?
DM: O mai mare flexibilitate categoric si, de cele mai multe ori, mai multa creativitate. Companiile romanesti sunt mai mici, mai agile, cu mai putina birocratie si care, intr-un mediu atat de competitiv, sunt nevoite sa gaseasca solutii mai creative pentru a atrage clientii. De asemenea, sunt mai dedicate si au relatii mai stranse cu clientii lor.

DB: La ce fel de clienti din afara tarii au acces mai usor companiile romanesti de outsourcing?
DM: Atragerea de clienti din afara tarii este categoric o provocare mare pentru companiile autohtone. Chiar daca au expertiza, ele trebuie sa depaseasca lipsa unui brand global, al expunerii pe mai multe piete, trebuie sa munceasca foarte mult pentru a castiga increderea clientilor care de regula sunt companii foarte mari, globale. Or, astfel de companii se uita, in mod firesc, in primul rand, la companii similare din industrie. Probabil ca modelul oarecum mai facil este sa inceapa sa lucreze pentru un astfel de client intai pe piata locala si apoi, castigand increderea si demonstrand rezultate, sa poata extinde spre alte piete unde acel client activeaza.

DB: Ce inlesniri considerati ca ar trebui sa acorde statul companiilor din domeniu?
DM: In primul rand cred ca ar trebuie sa existe o strategie si un echilibru intre ajutoarele acordate companiilor multinationale si celor romanesti. Trebuie gasite mecanisme de incurajare a investitiilor romanesti pentru ca ele vor crea valoare pe termen lung in tara.

Un business de outsourcing inceput in Romania nu se va muta in alta piata mai ieftina, cel mult se va extinde.

In acest moment exista scheme de ajutor pentru crearea de locuri noi de munca si este foarte bine ca exista pentru ca industria de outsourcing e mare generator de locuri de munca si statul trebuie sa le sustina. Insa, odata oamenii angajati ar trebui accelerata pregatirea lor, mai ales pregatirea pentru servicii de valoare adaugata mare ca sa creasca si salariile, veniturile. Prin urmare, cred ca ar trebuie sa existe finantari pentru zona de training sub forma subventiei a unei cote (%) din costurile generate cu instruirea angajatilor. De asemenea, pentru dezvoltarea regionala ar ajuta scutiri de impozit pe profit pentru companii care isi deschid centre in orase/regiuni mai putin dezvoltate.

DB: Ce efecte ar putea avea aceste inlesniri? Aveti exemple de alte state care sprijina aceasta industrie
DM: Atat ajutoarele pentru crearea de locuri de munca precum si scutirea de impozite pentru investitii regionale evident ca ar ajuta la reducerea decalajului regional, care stim ca este foarte mare in Romania. Ar ajuta, de asemenea, la accelerarea dezvoltarii industriei prin deschiderea de noi centre de servicii si implicit noi investitii.

O strategie de facilitati pentru programele si cheltuielile de training ar aduce beneficii pe termen lung pentru ca ne-am creste competitivitatea dar si productivitatea. Implicit companiile, dar si salariatii ar castiga mai bine si asta ar avea efecte importante in economie (cresterea consumului, a investitiilor).

In Europa Centrala si de Est, toate statele au implementat astfel de facilitati fiscale. Bulgaria, spre exemplu, are facilitate de 0% impozit pe venit pentru investitii in zone cu somaj ridicat. La fel si Slovacia, unde exista reducere de impozit pe profit pentru astfel de investitii. Ungaria si Cehia au programe de finantare pentru traininguri si retraininguri. Polonia, care este liderul zonei, are de asemenea foarte multe inlesniri pentru astfel de investitii.

In general, toate tarile din CEE, inclusiv Romania, au astfel de programe in desfasurare iar rezultatele se vad pentru ca regiunea CEE a crescut enorm in ultimii 7 ani, inregistrand o crestere anuala medie de 17%, mult mai mare ca India, spre exemplu, care are inregistreaza o crestere medie anuala de 8%. (sursa ABSL CEE Report)

DB: Ce planuri si asteptari aveti pentru 2016?
DM: Pentru 2016 ne dorim sa ne mentinem ritmul de crestere anual inregistrat in ultimii ani, respectiv 20-25%. Ne pregatim sa sustinem aceasta crestere printr-o investitie intr-un nou centru de servicii, in afara Bucurestiului, unde ne asteptam sa atingem cat mai curand 100 de angajati, precum si prin diversificarea serviciilor oferite clientilor nostri.