Un județ cu o economie bine conturată în perioadă comunistă a ajuns de paragină în primii ani de după revoluție. Abia acum, Alba a revenit pe harta investitorilor.

«Cugireana», așa era numită fiecare garnitură de tren care transporta zilnic sute sau chiar mii de angajați din toate colțurile țării la Uzina mecanică și Fabrica de armament de la Cugir. Acum sub 2.000 de angajați mai lucrează în cele două unități ale companiei Romarm, deținută de stat. Șomajul a ajuns la cote alarmante și în orașe ca Aiud, Blaj sau Sebeș imediat după revoluție. Încet-încet fostele fabrici comuniste au dispărut de pe harta economică a județului, în locul lor făcându-și apariția businessuri locale, iar de câțiva ani chiar și mari investitori străini.

Doar în ultimii trei ani, numărul persoanelor salariate a crescut cu peste 7.000, de trei ori mai mult decât estimările din urmă cu doi ani ale specialiștilor de la Comisia Națională de Prognoză (CNP).

8.000 de euro PIB/cap de locuitor

Judeţul Alba a avut trei ani de creşteri economice, din ce în ce mai mari. Produsul intern brut al judeţului a urcat cu 2,6% în 2012, 3,2% în 2013 şi 4,4% în 2014. Pentru 2015 şi 2016, CNP estimează tot creşteri, dar mai mică decât cea de anul trecut, de 3,5% în fiecare din următorii doi ani. Salariul mediu lunar net creşte (la fel ca în majoritatea judeţelor), dar rămâne încă sub media pe ţară. Alba a avut în 2013 un nivel de 1.323 lei (faţă de media naţională de 1.579 lei), va avea anul acesta un nivel de 1.475 lei (media pe ţară fiind de 1.767 lei) şi va atinge anul viitor 1.560 lei, în timp ce media naţională va urca la 1.875 lei. Toate acestea la o populaţie ocupată civilă de 161.200 persoane în 2015, în creştere cu câteva mii faţă de anii anteriori şi aşteptată să îşi continue trendul ascendent şi în viitor.

Numărul de salariaţi a crescut de la sub 75.000 la peste 82.000 în doar trei ani, iar vestea bună, conform estimărilor CNP, va urca cu încă 3.100 de persoane. Rata şomajului, deşi situată încă la una dintre cel mai înalte cote din ţară, comparativ cu celelalte judeţe, se află pe o pantă descendentă, indicatorul scăzând de la 10,2% în 2013 la 6,9% în 2014, apoi urmând un declin mai lent, până la 6,7% în 2015 şi 6,6% în 2016, conform prognozelor oficiale.

Bosch şi Daimler aduc noi locuri de muncă

Remarcăm o scădere accentuată, de peste 3 puncte procentuale între 2013 şi 2014. Judeţul Alba nu a atins încă media pe ţară (5,1% în 2015), dar reduce sensibil din diferenţă. Aceasta în condiţiile în care firme renumite pe plan mondial, precum Bosch sau Daimler, au făcut aici investiţii semnificative.

Celebrul producător german de componente auto Bosch Rexroth are la Blaj o unitate cu afaceri anuale de peste 400 milioane de lei (aproape 95 milioane de euro) pe an. Nivelul total al investițiilor concernului în România se ridică la peste 220 milioane de euro, ceea ce a condus la crearea până în prezent a peste 2.700 locuri de muncă. La Blaj, grupul german activează din 2007, aici fiind înfiinţate două unităţi de producţie pentru tehnică liniară şi o unitate de producţie în domeniul auto. Compania are 1.200 de angajaţi, la care se vor adăuga alţi 300, iar până în 2020 firma doreşte să ajungă la 2.000 de salariaţi.

Filiala din România a concernului german Daimler, Star Transmission din Cugir, a fost înfiinţată în anul 2001, prin deschiderea unei unităţi de producţie în oraşul unde își are sediul. Compania a realizat una dintre cele mai mari investiţii din industria componentelor auto din ultimii ani, alocând peste 300 milioane de euro pentru o fabrică de montaj cutii de viteză de ultimă generaţie la Sebeş. Ulterior, în 2013, a fost deschisă o altă unitate de producţie la Sebeş. Anul trecut, cifra de afaceri a firmei a crescut cu 57%, de la 37 de milioane de euro la 57 de milioane de euro, iar profitul înregistrat de companie a fost de circa 3,2 milioane de euro. Star Transmission a ocupat anul acesta primul loc al categoriei auto la „Premiile industriei românești“, acordate de Gala Capital.

18 companii cu afaceri anuale de peste 20 mil. euro

Judeţul Alba are 18 de firme cu cifre de afaceri de peste 20 milioane de euro. Ultimele două companii din Top 20, producătorul de articole ceramice Apulum Alba Iulia şi distribuitorul de carburanţi Trans Ivinis & Co Sebeş, au realizat şi ele anul trecut peste 19 milioane de euro.

Cea mai mare companie din judeţ, după criteriul cifrei de afaceri, este Holzindustrie Schweighofer din Sebeş, care deține și prima poziție a clasamentului angajatorilor. Operatorul din domeniul tăierii şi rindeluirii lemnului are capital majoritar austriac a realizat anul trecut afaceri de peste 2 miliarde de lei (peste 450 milioane de euro).
A doua companie ca mărime a afacerilor este tot una cu participaţie majoritar austriacă, producătorul de plăci pe bază de lemn Kronospan România, cu peste 1 miliard de lei (peste 250 milioane de euro). La începutul anului în curs, aceasta şi-a majorat capitalul social cu 40,2 milioane de lei (9 milioane de euro), la 341,7 milioane lei (84,6 milioane euro). Firma deţine două unităţi de producţie la Sebeş şi Braşov şi un centru logistic la Constanţa şi a derulat până în prezent, în România, investiţii de peste 500 de milioane de euro. A început investiţiile la noi în ţară în 2004, când a cumpărat de la grupul italian MD Fratti fabrica din Sebeş. Pe lângă platforma de prelucrare a lemnului, la Sebeş, Kronospan deţine şi o fabrică de formaldehidă, cu o producţie de 30.000 de tone pe an.

Business-uri locale de top

Pe locul 3 se află compania Transavia din Oiejdea, cel mai mare producător de carne de pui din România, cu o cifră de afaceri care depăşeşte 475 milioane de lei, respectiv 100 milioane de euro. Transavia are deja o tradiţie îndelungată în economia de piaţă românească. La scurt timp după Revoluție și după câțiva ani în care a lucrat în întreprinderea avicolă deținută de stat, întreprinzătorul Ioan Popa a ales, împreună cu familia, să meargă pe cont propriu. Astfel, în 1991 a început un business local. Astăzi firma produce în mai puțin de patru ore cât realiza pe vremuri într-un an de zile, cu cei cinci angajați pe care îi avea.  Anual, aproximativ 25 de milioane de pui sunt crescuți în cele 15 ferme situate în județele Alba, Brașov, Cluj, Harghita și Sibiu. Transavia deține și două ferme de reproducție, două stații de incubație, o fabrică de nutreți combinate, două abatoare dotate cu utilaje de ultimă generație, o fabrică nouă de procesare a cărnii, precum și patru ferme vegetale.

Imediat după Transavia, cu rezultate apropiate, şi tot cu sediul în Oiejdea, vine în clasament Albalact. Compania a început să fie tranzacţionată la Bursa de Valori Bucureşti în iunie 2015. În timpul umflării balonului speculativ din anul 2007, captase imaginaţia investitorilor fiind una dintre cele mai vizibile titluride pe piaţa Rasdaq. Firma cu capital românesc a devenit post-criză cea mai mare companie din piaţa locală de lactate, depăşind Danone. Cel mai extins brand al companiei este Zuzu, marcă aplicată atât pe lapte, cât şi pe iaurturi. Albalact a fost prima care a livrat pe piaţa internă lapte în cutii de carton şi mai nou, în bidoane de doi litri cu toartă.

Alte companii mari din județ sunt Supremia, Jidvei, Elis Pavaje, Florea Grup, Alpin 57 Lux și mai nou Romenergy, companie de furnizare a energiei electrice, care anul trecut a raportat o cifră de afaceri de 250 milioane de lei, de 2,5 ori mai mare decât în 2012.  În categoria firmelor cu afaceri anuale de peste 20 milioane de euro se regăsește și IPEC, o firmă producătoare de ceramică care a fost înființată în urmă cu 21 de ani. Principalele piețe de desfacere a companiei, deținută de familia Covaciu, sunt cele din Europa, în special Germania, dar și SUA sau chiar China și Japonia. „Cea mai mare satisfacție a mea este când deschid televizorul și văd un film de la Hollywood, iar toată lumea mănâncă din farfuriile produse de IPEC“, ne-a declarat Cristian Covaciu, directorul general al IPEC.

Sebeş a scăpat și de traficul greu

Orașul cu cel mai mic șomaj din România, după cum susțin autoritățile locale, a reușit în urmă cu doi ani „să scape“ de traficul infernal ca urmare a inaugurării tronsoanelor de autostradă de la Sibiu la Orăștie. Așa cum spuneam și la începutul textului, dezvoltarea infrastructurii a fost un magnet pentru investitorii străini. Dar oportunitățile de dezvoltare a zonei și implicit a județului au fost sesizate și de antreprenorii români care au început să dezvolte infrastructura hotelieră. Atât turismul de business, cât și cel tradițional au luat avânt în ultimii ani, ceea ce dă încredere celor interesați de acest domeniu.

Din perspectiva domeniului în care am activat, înțelegând aici modul de business, cred că piața românească se situează după jumătatea drumului de la emergență către maturitate.
Mihai Boldijar, director general Bosch România