Numărul firmelor care au intrat în administrare specială anul acesta a scăzut la jumătate față de anul trecut, dar valoarea companiilor a rămas la fel de mare, cu efecte directe asupra economiei, în general, și asupra băncilor comerciale, în special.
Evoluția insolvențelor este un indicator al evoluției economiei în general, dar și al restanțelor bancare, mai ales atunci când companiile care intră sub administrare specială sunt mari, cu cifre de afaceri de peste un milion de euro. De regulă, aceste companii au împrumuturi bancare contractate, iar intrarea în faliment, așa cum se întâmplă cu mai mult de 90% dintre companiile în insolvență, înseamnă pierderi pentru banca creditoare.
În septembrie au intrat în insolvență 650 de firme cu credite la bănci, ultimele date disponibile de la Centrala Riscului de Credit a Băncii Naționale (BNR). Numărul total al companiilor aflate în insolvență și cu credite la bănci a ajuns astfel la 3.621, în urcare de la 3.502 firme în septembrie anul trecut și de la 2.878 companii în aceeași lună din 2013. Valoarea totală a datoriilor pe care companiile aflate în administrare specială o au la băncile comerciale se ridică la 8,3 miliarde lei, în scădere de la 9,2 miliarde lei cu un an înainte, dar mai mari decât în septembrie 2013, când se situau la 7,7 miliarde lei. Datele CRC mai arată că trei sferturi dintre firmele aflate în insolvență au întârzieri la plata ratelor.
Numărul companiilor aflate în faliment, următorul pas pentru o companie aflată în insolvență, dar care nu reușește să găsească un plan de echilibrare a situației financiare, era, în septembrie, de 6.084, mult mai multe decât numărul din septembrie 2014, de 4.846. Datoriile firmelor falimentare se ridică la 6,8 miliarde lei, în scădere de la 7,5 miliarde lei, semn că o bună parte a datoriilor au fost recuperate. Aproape toate companiile în această situație au întârzieri la plată, lucru normal pentru starea în care se află.
Creditare restrânsă
Dacă ne raportăm la soldul total al creditelor bancare, datoriile companiilor sunt relativ mici. Valoarea acestora, de circa 15 miliarde lei, adică circa jumătate din creditele neperformante la nivel de sistem, este relativ redusă, în sensul că se înscrie în limitele statelor europene. Dar creditarea bancară de la enități autohtone nu ajunge decât la un număr redus de companii, cu o pondere de doar 16,1% din totalul companiilor active, conform datelor BNR. Companiile active sunt cele care au o cifră de afaceri pozitivă în 2014, respectiv 442.000 din totalul de peste 600.000 de firme înregistrate în România.
Mai mult, creditarea este concentrată pe doar 10% dintre IMM-uri, acestea deținând aproape 80% din valoarea totală a finanțărilor acordate de bănci. Aceste cifre explică de ce băncile sunt atât de reticente în prezent în a credita persoanele juridice, riscurile asociate fiind foarte mari din cauza concentrării pe un număr redus de companii.
Din păcate, cifrele aferente sectorului privat nu sunt de natură să indice o îmbunătățire a situației generale în perioada următoare. La nivelul anului trecut, numărul companiilor închise (prin suspendare, dizolvare, radiere sau insolvență) s-a ridicat la aproape 131.000, în timp ce noile companii înființate au numărat doar 101.600 companii. Soldul închideri/deschideri a fost negativ în ultimii trei ani și se pare că și anul acesta va fi la fel. Numărul insolvențelor este mai mic, dar numărul total al companiilor închise în primele opt luni ale anului s-a ridicat la peste 90.000, cifră similară cu cea de anul trecut.
În primele nouă luni ale anului au fost deschise 7.389 de insolvențe, conform raportului Coface, în scădere cu 53% față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-au înregistrat 15.670 de insolvențe. Reducerea numărului de insolvențe vine din zona companiilor cu cifra de afaceri mai mică de 100.000 de euro, dar chiar și așa România rămâne campioană în Europa la incidența insolvențelor raportată la numărul de companii active. Cu administrare specială pentru 45 de firme din 1.000, țara noastră are o incidență de patru ori mai mare decât media înregistrată la nivel regional.
De asemenea, este important faptul că numărul companiilor cu cifra de afaceri de peste un milion de euro s-a ridicat la 451, nivel mai mare decât cel de anul trecut, de 437. Acest fapt este semnificativ din punctul de vedere al datoriilor pe care le are o companie mare față de una mică, ceea ce face ca reducerea în volum a insolvenței să fie relevantă doar statistic, în timp ce impactul financiar și cel asupra locurilor de muncă pierdute să fie la fel ca anul trecut.
Creditul furnizor crește
Problemele financiare se pot observa și din datele Centralei Incidențelor de Plăți a BNR, care arată că valoarea totală a instrumentelor de debit refuzate la plată s-a ridicat, în primele nouă luni, la 7,3 miliarde lei, cu 27% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. „Această dinamică a fost puternic influențată de evoluția instrumentelor de plată din luna mai, când valoarea refuzurilor la plată practic a explodat, cumulând 2,5 miliarde lei, de cinci ori mai mare decât în mai 2014“, se arată în raportul Coface. Și valoarea medie a incidențelor de plată a ajuns la un nou maxim istoric, de 113.000 lei.
Cele mai multe insolvențe au venit și anul acesta tot din sectorul de comerț, atât cel cu amănuntul, cât și cel cu ridicata și distribuție, cu o pondere de 35% în totalul insolvențelor, urmat de construcții, cu 16%. Nivelul mediu al cifrei de afaceri al firmelor intrate în insolvență anul acesta s-a ridicat la 2,73 milioane lei, mult peste media de 1,85 milioane lei de anul trecut. Partea bună este că pierderile înregistrate au fost de doar 7%, la jumătate față de 15% cât era anul trecut, însă a crescut destul de mult gradul de îndatorare, de la 105% anul trecut, până la 127% anul acesta.
Raportul Coface remarcă și modificarea semnificativă a comportamentului de plată al companiilor. „Pe fondul restricțiilor de finanțare care au persistat în perioada 2009-2012 și care au avut un caracter mai pronunțat pentru IMM, companiile mari și foarte mari au jucat un rol din ce în ce mai puternic de „bănci comerciale“ pentru clienții acestora, preferând să accepte termene de încasare extinse.“ Practic, IMM-urile au transferat o parte importantă a creditului bancar către creditul furnizor, iar aceste modificări pot avea un efect de contagiune a unor șocuri negative foarte mare în prezent.
Dar nici băncile nu scapă fără a fi lovite de problemele financiare ale companiilor. Bilanțurile au fost curățate de o parte a creditelor neperformante în urma „recomandărilor“ BNR, dar nici ce a rămas nu sunt împrumuturi recuperabile. „Mai este spațiu semnificativ de curățare a bilanțurilor bancare, având în vedere că aproximativ 80% din creditele neperformante înregistrează întârzieri la plată mai mari de un an, iar rata de revenire a creditelor neperformante în clase de risc mai bune este foarte scăzută“, se arată într-un raport al BNR, care face referire directă la NPL-urile companiilor, care au o pondere de 5,7% din total credite.
Banca Națională mai arată și că arieratele companiilor către partenerii comerciali, inclusiv stat și bănci, s-a redus anul trecut până la 61,9 miliarde lei de la 92,5 miliarde lei cu un an înainte, însă nivelul este în continuare ridicat. Din totalul datoriilor, 33,6 miliarde lei, erau restanțe către furnizori, 14,3 miliarde lei erau restanțe către bugetul de stat, iar 14,2 miliarde lei erau sume restante către alți creditori, inclusiv bănci. Se poate observa că pericolul unor insolvențe și falimente în lanț (o companie falimentară poate trage după ea și alte firme) rămâne la fel de mare ca în anii trecuți, iar o ameliorare nu va fi posibilă decât în momentul în care se va reduce și valoarea companiilor intrare în insolvență, nu doar numărul acestora.
