Economia creează bani. Atât în perioade de recesiune, când statele cu vulnerabilități în finanțele publice își monetizează deficitele mari și în creștere, turnând datorie nouă peste datoria veche, cât și în perioadele de boom economic. Pe creștere, economia creează bani prin instrumentele tradiționale: mai multă activitate economică, mai multe locuri de muncă, cerere sporită, necesar de bani şi nevoie suplimentară de cash în economie. Și aici intervine creditul.

Creditul în perioade de boom este însă inhibat de facturile plătite în perioade recesioniste: erori de management în acordarea împrumuturilor, forțarea limitelor prudențiale, conflictul etern dintre vânzări și credit, sau pur și simplu de verdictul pieței pentru afaceri vulnerabile: insolvență sau faliment. Este la fel de adevărat că unele companii/consumatori nu plătesc pentru că nu vor, alții pentru că nu pot.

Pentru a vedea ce se întâmplă cu aceste sume provenite din procesele descrise mai sus și cum pot ele reintra în circuitul economic, este necesar să observăm dinamicile a două piețe care nu pot fi separate: piața creditului și piața colectării creanțelor.  

Piața creditului în 2015  

Economia românească a creat bani și în 2015: masa monetară în sens larg (care include numerarul în circulație și în principal depozitele – fie conturi curente, depozite la vedere sau depozite cu scadențe până la doi ani) s-a majorat până la 286,3 miliarde de lei (+9,3%). Creditul neguvernamental și-a inversat tendința de scădere (generată în principal de dezintermediarea financiară) și a reușit o creștere de 3% în 2015, până la 217,5 miliarde de lei.

De ce doar 3% în condițiile în care nu vorbim despre un deficit de finanțare al sistemului bancar? (raportul credite/depozite a ajuns în 2015 la 86%, adică din fiecare leu atras de sistemul bancar, au fost plasați în economia privată doar 86 de bani). Spre comparație, în anul de vârf al precedentului ciclu economic de creștere, pentru fiecare leu atras, băncile plasau 1,17 lei în credite (prin multiplicare). Deci nu vorbim despre un deficit de finanțare în 2015 al sistemului bancar. Vorbim despre altceva: incertitudini.

Legate desigur de mediul economic extern dar și de performanța anterioară a sistemului bancar din România, care la nivelul anului 2013 ajunsese la 22% din totalul creditelor – neperformanță. Neperformanța este o consecință a unei economii libere, dar este ceva rău. Și totuși economia oferă instrumente pentru ca răul, după ce s-a produs, să poată deveni și bun. Și atunci este necesar să vorbim și cum poate fi recuperată o parte semnificativă din acest rău, și transformată în ceva bun, în scopul reîntoarcerii sumelor și clienților în circuitul economic. Și să observăm instrumentele și evoluția unei piețe din ce în ce mai importante, și în România: colectarea datoriilor, a creanțelor.  

Piața colectării datoriilor în 2015  

Un studiu al Asociației de Management al Creanțelor Comerciale (AMCC) – entitate care include 15 companii ce acoperă 80% din piața colectării datoriilor/creanțelor din România, arată dinamica și competitivitatea setului de instrumente utilizat: în 2015, recuperarea datoriilor a înregistrat o creștere de 27% față de anul 2014. În 2015 au fost recuperate 359 de milioane de Euro, în special datorită ritmului mai ridicat de creștere al creanțelor din segmentul Business to Consumers (B2C), segment din care s-au recuperat 331 de milioane de Euro, față de 256,6 milioane Euro în 2014 (+29%).  

Creanțele externalizate în 2015 în segmentul Business to Consumer  

Segmentul creanțelor externalizate poate și trebuie să fie împărțit în funcție de destinatarul lor: domestic (la nivel național) și internațional. Analiza datelor oferite în premieră de AMCC permite observarea unor tendințe și sume extrem de interesante pentru ambele categorii.   În 2015, numărul creanțelor externalizate internațional s-a majorat semnificativ, de la 527,16 mii până la 826,49 mii (+56% față de 2014), iar dinamica valorii arată fără dubii că anul 2015 a fost anul externalizării internaționale a creanțelor mari.

Valoarea totală a creanțelor externalizate internațional a fost de 8,83 miliarde de Euro, de 38 de ori mai mare decât cea înregistrată în 2014 (0,23 miliarde Euro). Prin urmare, și valoarea medie pe caz s-a majorat semnificativ: de la 439 Euro/caz până la 10.684 de Euro (de aproape 25 de ori mai mult). Valoarea creanțelor externalizate domestic s-a majorat și ea, însă într-o manieră nu atât de impresionantă (de la 1,27 miliarde Euro în 2014 la 1,32 miliarde Euro în 2015), în timp ce media valorică a  creanțelor externalizate pe acest segment s-a majorat de la 675 de Euro la 1.126 de Euro.

Toate aceste elemente arată o creștere semnificativă a pieței colectării de creanțe în România.  

Câteodată răul poate deveni bun?   Desigur, răul nu este niciodată bun. Dar limitarea răului înseamnă mai puțin rău. Iar în ceea ce privește colectarea creanțelor, vorbim despre un set de instrumente și profesioniști care pot readuce sume importante în circuitul economic. Cu cât colectarea creanțelor își sporește eficiența și întoarce bani în economie, cu atât premisele pentru o viitoare amplificare a creditării sustenabile și responsabile, se îmbunătățesc. Până la urmă, activitatea de creditare și cea de recuperare de creanțe ajută și la o mai bună cunoaștere a clientelei. Iar această cunoaștere poate contribui la reîntoarcerea în circuitul economic a clientelei solvabile sau, din contră, la menținerea unei clientelei ,,rele’’ în afara circuitului economic.

Amândouă elementele contribuie la o activitate de creditare mai bună în viitor: o cunoaștere a clienților, a modului în care își conduc afacerile, a proceselor lor interne de plăți, a tiparelor după care își respectă obligațiile, a situațiilor lor financiare, a valorii afacerii lor. Piața colectării creanțelor contribuie la această cunoaștere,  iar creșterea gradului de recuperare a creanțelor acționează ca un avertisment timpuriu pentru o viitoare creștere a creditării. În final, mai multă economie și mai mulți bani, în urma optimizării managementului creditului și recuperării creanțelor. 

Această nouă viziune va fi detaliată în cadrul World Credit Congress & Exhibition care se desfășoară anul acesta în București (între 8 și 10 iunie 2016), după ce România a fost aleasă în premieră pentru o țară din Europa Centrală și de Est, ca stat gazdă.