Mentinerea unui nivel stabil al glucozei in sange este secretul greutatii optime si fundatia echilibrului hormonal.

Pastrarea unui nivel stabil si normal al zaharului in sange pe parcursul zilei este de asemenea, secretul pentru prevenirea sau inversarea bolilor provocate de inflamatia celulara. Ca sa vorbim despre acest ‘secret’ trebuie sa intelegem  importanta alimentelor pe care alegem sa le consumam si problemele de sanatate majore provocate de dieta noastra bogata in cereale, amidonuri si zaharuri.

Sa va explic...

Consumul alimentelor care are ca rezultat cresterea rapida a nivelului de zahar in sange - alimente cu indice glicemic foarte mare (alcool, bomboane, sucuri, paine alba, orez…)  transmit pancreasului sa elibereze homonul numit insulina, supranumit si ‘hormonul de depozitare al grasimii'. Din nefericire, alimentele cu incarcatura glicemica mare sunt alimente care ne plac si fac parte din dieta zilnica a multora dintre noi, mentinand constant, pe parcursul zilei un nivel crescut al zaharului in sange. In timp, celulele devin insensibile la efectul insulinei contribuind la aparitia rezistentei la insulina, caz in care va fi produsa din ce in ce mai multa insulina, cu efecte din ce in ce mai slabe. In cele din urma, atat tesuturile corpului cat si pancreasul nu mai pot face fata incarcaturii glicemice. Practic, orice celula din organism are de suferit in aceasta stare metabolica anormala si apar produsii inflamatori care sunt fundamentul oricarei boli cronice.

Sindromul rezistentei la insulina nu apare peste noapte. Cand dieta noastra abunda in alimente fara nutrienti (calorii goale!) si care se transforma imediat in zahar in sange, celulele organismului devin treptat rezistente la efectele insulinei.

• Obezitate
• Probleme de fertilitate
• Anovulatie
• Hipersecretie de testosteron ovarian
• Sindromul de ovare polichistice
• Boli cardio vasculare (boala coronara arteriala, boala vasculara periferica, accidentul vascular)
• Apnee de somn
• Menstruatie abundenta
• Exces de par pe fata(hirsutism)
• Pierderea parului de pe scalp(alopecie)
• Acneea adultului
• Risc crescut de diabet zaharat tip II
• Risc crescut de cancer de san, de endometru si de colon

(Aceste afectiuni determinate de rezistenta la insulina sunt  cunoscute sub denumirea de Sindrom X,  termen inventat de Dr. Gerald Reaven, endocrinolog de renume mondial al Scolii de Medicina din cadrul Universitatatii Stanford.)

Consumul excesiv de carbohidrati cu indice glicemic mare - alimentele ‘noi’ de pe piata, care reprezinta un procent important al alimentatiei noastre in ultimul secol – are efecte adverse asupra echilibrului hormonal.

Toate conditiile de mai sus, numite generic Sindrom X, pot fi controlate si vindecate.

Majoritatea simptomelor precum menstruatie abundenta, crampe, fibroame si sindrom premenstrual vor raspunde la o alimentatie care mentine nivelul glicemiei si al insulinei stabile – o dieta care va preveni, de asemenea, inflamatia celulara. In general, glucoza si insulina raman la un nivel normal cand dieta noastra include alimente integrale nerafinate, cu indice glicemic mic pana la moderat cum ar fi fructele, legumele si cerealele integrale (preferabil fara gluten!).

Alegerile noastre alimentare au rol principal in perturbarea echilibrului hormonal, influentand cantitatea de alimente consumate si kilogramele noastre. Insulina stimuleaza productia leptinei de catre adipocite (leptina este hormonul care controleaza senzatia de foame si senzatia de satietate). Totodata, insulina stimuleaza si lipogeneza, crescand astfel masa tesutului gras (stratul de grasime), ceea ce are ca rezultat cresterea productiei de leptina. Deci, cu alte cuvinte, nu ne ingrasam pentru ca mancam mai mult, ci mancam mai mult pentru ca ne ingrasam. Studiile au demonstrat ca scaderea nivelului insulinei va reduce expresia leptinei.

(Imi cer scuze iubitorilor de animale pentru poza, dar este mai relevanta decat 1000 de cuvinte scrise.)

Grasimea in exces din jurul burticii – acea ‘roata de rezerva’ din jurul taliei tale - favorizeaza productia de estrogen si hormoni androgeni (Journal of the American Academy of Dermatology 2001 Sep;45(3 Suppl):S116-24).

Obezitatea centrala si nivelurile crescute de insulina – care pot aparea si la femeile cu greutate si BMI normale – sunt, de asemenea, asociate cu nivel crescut de trigliceride si nivel scazut de HDL cholesterol (nivelul scazut de HDL este primul semn al abuzului de insulina!). Aceasta are un efect negativ asupra sanatatii cardiovasculare si totodata inferfera si cu mecanismul normal al metabolizarii estradiolului liber. Cresterea in sange a nivelului de estrogen metabolic activ, poate stimula proliferarea excesiva a tesutului mamar si celui endometrial.  Acesta reprezinta unul dintre motivele pentru care hiperinsulinemia si rezistenta la insulina reprezinta un important factor de risc pentru cancerul de san si sindromul de ovare micropolichistice (Bruning, P. F., et al. 1992. Op. cit.). Nivelul crescut de insulina creste sensibilitatea tesuturilor la o proteina numita IGF-1(Insulin-like Growth Factor) care se stie ca stimuleaza proliferarea(cresterea) tesuturilor, ceea ce poate duce la aparitia si cresterea chisturilor (1, 2, 3)

Cum influenteaza insulina procesul ovulatiei? Hiperinsulinemia impiedica maturarea foliculilor si, in plus, stimuleaza productia celulelor theca de hormoni androgeni ovarieni. Scaderea in greutate, imbunatatirea sensibilitatii la insulina si reducerea nivelului de insulina circulant are ca rezultat scaderea nivelului hormonilor androgeni si imbunatatirea functiei ovulatorii, deci poate avea efect terapeutic in anovulatie si hirsutism. (4, 5, 6, 7, 8, 9).

Daca te intrebi de ce ai un apetit urias, ti-e pofta mereu de 'ceva dulce’, mananci noaptea, te copleseste o somnolenta incredibila dupa fiecare masa, nu poti sa slabesti, ai niveluri ridicate ale colesterolului la 30 de ani, trigliceridele  peste limita superioara – opreste-te un pic si gandeste-te ca raspunsul intrebarilor tale sunt  toate acele alimente cu indice glicemic mare care reprezinta stalpul alimentatiei tale: cartofi, orez alb, orez expandat, faina alba, zahar, covrigei, sticks-uri, biscuiti,  bomboane, acadele, sucuri acidulate, bere, vin……

Nu este niciodata prea tarziu sa-ti schimbi optiunile alimentare si stilul de viata. Poti sa preiei controlul asupra sanatatii tale.

 Iata cateva dintre alimentele cu incarcatura glicemica mica si cu densitate nutritiva mare:

- spanac, rucola, creson (nasturel), leurda, urzici, macris, stevie, loboda, patrunjel, marar...

- varza, varza creata, varza de Bruxelles, broccoli, conopida

- vinete, dovlecei, ciuperci, ardei rosii si galbeni, ridichi, ceapa, rosii, morcovi cruzi

- mere, pere, afine, zmeura, avocado, grapefruit, lamaie, nectarine, caise, cirese, pepene galben

- mazare, fasole, linte, naut

- seminte de floarea-soarelui, dovleac, de susan, de in, migdale, nuci

- carne (organica) si peste (salbatic)

- oua (de la gaini ‘de curte’)

- kefir (capra/oaie)

- branza neprocesata termic (cas de capra/oaie)

- ciocolata neagra (peste 70% cacao).

Introducand cat mai multe dintre ele in dieta ta zilnica, vei putea obtine un nivel constant al glicemiei in sange. Sa mentii glucoza stabila in sange la fiecare masa, in fiecare zi, va permite pancreasului sa elibereze doar cantitatea de insulina necesara sa aduca glucoza la nivel normal, prevenind astfel dezechilibrele hormonale.

Mai multe informatii pe http://www.secretul-sanatatii.ro/