La un an dupa reinfiintarea scolilor profesionale, tot mai multe firme vor sa se implice direct in instruirea elevilor si sa ii selecteze chiar din timpul cursurilor. Modelul este cel al Scolii Profesionale Germane de la Brasov unde sistemul de educatie este construit pe cerintele si, mai ales, pe exigentele companiei care face angajarile.
Multa vreme, eficienta unei astfel de institutii a scapat celor din Ministerul Educatiei, iar scolile profesionale scoteau, mai degraba, someri pe banda rulanta, calificati in meserii pe care nu le cauta nimeni.
Scoala Profesionala Germane din Brasov, prima de acest fel din tara, a fost creata prin parteneriatul a 13 firme cu Ministerul Educatiei. Aproape toti cursantii au un loc de munca asigurat cu un an inainte de absolvire.
Cu gandul la o slujba sigura, mai degraba decat la terminarea unei facultati si la sperante indepartate, 100 de elevi au ales sa lase liceul dupa absolvirea clasei a IX-a si sa vina aici.
Din totalul orelor de scoala, cel putin jumatate sunt dedicate practicii, care se desfasoara chiar in firmele angajatoare. Tot ele dicteaza si ce se preda la teorie.
Si colegiile tehnice, unde s-au reinfiintat clasele de scoli profesionale, se straduiesc sa se adapteze pietei muncii, dar aici treaba merge mai greu. Ca la stat... De pilda, strungurile vechi care au format, de-a lungul timpului, generatii de muncitori in fabricile socialiste, demult disparute.
In multe dintre colegiile tehnice nimeni nu a batut insa la usile companiilor private pentru un parteneriat care chiar sa functioneze in lumea reala de astazi de pe piata muncii unde cererea si oferta sunt departe de ce se invata la scoala.
Sursa: InCont.ro
