Cei mai mulți dintre oamenii de afaceri prezenți la evenimentul revistei Capital dedicat antreprenoriatului românesc susțin ultimele măsuri fiscale, dar consideră că ar fi trebuit să devină prioritare investițiile în infrastructură și educație.

Antreprenoriatul românesc, de la idee - la afacere - la Top 300. Aceasta a fost tema evenimentului organizat la finele lunii trecute de revista Capital. Oameni de afaceri, reprezentanți ai Guvernului și cunoscuți consultanți fiscali au vorbit despre problemele mediului de business din România, cât și despre importanța capitalului autohton. Cu toții au lăudat ultimele modificări ale legislației fiscale, dar modul în care acestea au fost realizate a generat dezbateri aprinse. „Noul Cod fiscal reprezintă un început bun în modernizarea atât de mult așteptată a sistemului fiscal. Această modernizare, împreună cu un sistem de administrare fiscală prietenos și transparent, nu poate decât să încurajeze mediul de afaceri. Ar fi nedrept să nu constatăm că foarte multe măsuri pe care mediul de afaceri le solicită de foarte mulți ani au fost în sfârșit confirmate“, a declarat consultantul fiscal Luisiana Dobrinescu, iar ideile au fost împărtășite și de profesorul universitar Dan Armeanu: „Cred că România nu a ratat această fereastră de oportunitate de a reduce impozitele și taxele și este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru. Din punctul meu de vedere, relaxarea fiscală nu este suficientă. Pentru ca ea să fie sustenabilă, avem nevoie de o reformă financiară care să cuprindă partea de reformă a veniturilor, o reformă pe partea de buget, pe partea de cheltuieli, și o reformă a aparatului de colectare.“

Când binele neașteptat poate să dăuneze

Ordonanța de urgență de la mijlocul lunii trecute, care, printre altele, prevede scăderea impozitului pentru dividende la 5%, a primit însă critici. Bineînțeles, nu pentru că măsurile nu ar fi bune, ci pentru că locul acestora ar fi fost în Codul fiscal. „Avem acea formă a Codului fiscal aprobată acum două luni și iată că nici nu a intrat în vigoare și deja se modifică. Știți în proporție de cât? De 10%! Este vorba despre modificarea a 47 de articole din 503“, a declarat consultantul fiscal Dragoș Pătroi, care a mai explicat și de ce nu este foarte optimist: „În măsura în care vor apărea cheltuieli bugetare care nu vor avea o finanțare asigurată, ne putem aștepta la introducerea de noi impozite și taxe sau de creșterea nivelului celor actuale prin ordonanțe de urgență. Nimeni nu ne garantează că acest Cod fiscal este bătut în cuie în forma în care se preconizează, cu toate modificările care s-au aprobat, și că va rămâne stabil o perioadă mai mare de timp. De altfel, la capitolul predictibilitate, legislația fiscală întotdeauna a avut de suferit și iată că are în continuare.“ Și reprezentanții mediului de afaceri acuză lipsa predictibilității. „E o problemă când vii cu măsuri în fond bune, dar în formă discutabile. E un mare semn de întrebare în momentul în care schimbi din lună în lună câte ceva, chiar dacă în sensul bun“, susține și Alin Bâtlan, proprietar al producătorului de pantofi Musette. Guvernanții recunosc la rândul lor această gravă problemă a economie românești. „Înțeleg îngrijorarea legată de predictibilitate, dar s-a făcut public că acest Cod fiscal a fost făcut pe un număr mare de ani. Într-adevăr, am venit acum cu o măsură, dar am venit la solicitarea expresă a mediului de afaceri. Haideți să avem puțină răbdare să așteptăm pentru că sigur nu vor mai fi atâtea modificări pe cât ne-am obișnuit“, a declarat Anca Laura Ionescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri.  
Prioritățile reale ale economiei românești
Cu toate că noul Cod fiscal poate să le ajute businessurile, oamenii de afaceri au susținut la evenimentul revistei Capital că investițiile în infrastructură și în educație ar trebui să fie adevărata prioritate a României. „Orice măsură care ajută mediul de afaceri este binevenită. Categoric, noul Cod fiscal vine să rezolve niște probleme. Totuși, cred că sunt probleme mult mai profunde decât un TVA cu două procente mai mare sau mai mic, iar aici pot să mă refer la lipsa forței de muncă calificate. Este vorba de forța de muncă calificată de nivel mediu - acei specialiști care trebuie să rezolve problemele în firme“, a declarat Mircea Oltean, proprietarul IRUM Reghin, care consideră că actualul sistem de învățământ oferă prea puțin pentru nevoile pe care le are compania sa. „Noi cheltuim la ora aceasta foarte mult pentru calificarea forței de muncă și nu mi se pare o chestiune normală atâta timp cât plătești impozitele și ești corect față de stat să iei tineri de la zero, tineri care de fapt au pierdut 3-4 ani într-o școală și practic nu s-au ales cu nimic, și să-i califici profesional“, a spus Mircea Oltean. El a fost susținut și de Horațiu Țepeș, proprietarul producătorului de țiglă metalică Bilka. Acesta este de părere că relaxarea fiscală ar fi putut fi înlocuită de investiții masive în sectoarele care oferă dezvoltarea țării pe termen lung: „Cred că dacă ar fi fost întrebate primele 1.000 de companii din România - am văzut o statistică, sunt 1149 de companii cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei - ce ar fi preferat: reducerea TVA, relaxarea fiscală, 5% impozit pe dividende sau toți banii aceștia redirecționați în infrastructură sau în educație, ar fi fost un bun sondaj. Eu aș fi ales infrastructură și educație, ne-ar fi ajutat mult mai mult.“

Ce vrea mediul de afaceri

Curios, la acest lucru s-au gândit și redactorii Capital. Prin urmare, participanții la evenimenul antreprenoriatului românesc au fost învitați să răspundă la un mic sondaj ale cărui rezultate pot oricând să le arate guvernanților care este cea mai bună politică economică pe care o pot urma. Întrebați ce măsură ar trebui să se ia pentru a sprijini mediul de afaceri, jumătate dintre respondenți au spus că reducerea taxelor pe muncă ar fi soluția, 35% au declarat că ar fi nevoie de investiții mai mari în educație și în dezvoltarea infrastructurii, în timp ce 15% au mizat pe depolitizarea instituțiilor. Nici în ceea ce privește identificarea obstacolelor care stau în cale dezvoltării mediului de afaceri nu au fost surprize. 27,6% dintre oamenii de afaceri și consultanții fiscali prezenți la eveniment au spus că cea mai mare problemă este lipsa predictibilității fiscale, iar câte 20,7% din totalul respondenților au identificat accesul dificil la finanțare și corupția. Obstacole au mai fost considerate lipsa educației antreprenoriale (13,79%), relația cu administrația fiscală (6,89%) și lipsa forței de muncă bine calificată (10,34%). Dacă aici răspunsurile au fost destul de împărțite, nu la fel s-a întâmplat în  cazul unei alte teme: cele mai proaste măsuri economice din ultimii trei ani. Astfel, 54,16% dintre respondenți au spus că cea mai mare greșeală a fost reducerea alocărilor bugetare pentru dezvoltarea infrastructurii. Reprezentanții mediului de afaceri au mai identificat printre erorile guvernului Ponta supra-acciza la carburanți (16,66%), taxa pe stâlp (25%) și creșterea salariului minim (4,16%). Totuși, noile Coduri fiscale și ultimele ordonanțe de urgență care privesc fiscalitatea au fost bine primite de mediul de business. Cea mai bună dovadă o reprezintă răspunsul la întrebarea „care dintre modificările realizate sau ce urmează a fi implementate anul viitor aduc mai multe beneficii mediului economic?“ Astfel, 44,4% au spus că reducerea la 5% a impozitului pe dividende este cea mai bună măsură, în timp ce  diminuarea TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016  a înregistrat  29,6% dintre răspunsuri. Au mai fost menționate scăderea TVA la 9% pentru produsele alimentare (18,5%) și reducerea CAS din 2014 (7,4%).

Top 300, o lansare mult așteptată

După ce toate temele au fost atent analizate, a avut loc lansarea Top 300 Capital cei mai bogați români. Redactorii Capital au explicat metodologia de calcul și au prezentat clasamentul din acest an. Astfel, pe primul loc în Top 300 Capital, cu o avere de 1,5 miliarde de euro, se află Ion Țiriac. Dacă el a reuşit să-şi păstreze titlul de „Cel mai bogat român“, în cazul primilor zece milionari din clasament au avut loc schimbări majore. Ioan Niculae a pierdut locul secund în favoarea fraților Adrian şi Dragoş Pavăl, doi oameni de afaceri care au reușit pe o piață unde companiile străine au înregistrat pierderi. Averea totală a celor 300 de milionari din clasament a ajuns la 20,8 miliarde, aproape jumătate din nivelul atins în 2008. Ce relevanță are această observație? Antreprenoriatul românesc este în criză, iar salvarea încă se lasă așteptată.