România exportă mobilier de peste 2 miliarde de euro. Dar și consumă. Cel puțin, dacă privim peste cifrele retailerilor, încasările chiar au crescut, în ultimii ani, în paralel cu o dezvoltare susținută prin deschiderea de noi magazine.
Fie că vorbim de branduri internaţionale, fie că numărăm nume româneşti, calea pentru dezvoltare pare să fi fost una singură și anume extinderea. Nici nu s-a fi putut altfel: piața s-a maturizat, consumatorul a început să se formeze pe cultura Occidentului. Iar această maturizare s-a încadrat perfect în revenirea pieței rezidențiale. Cartiere întregi au fost construite încurajând astfel consumul.
„La nivelul întregului sector al industriei mobilei s-a înregistrat un export cu 8,4 % mai mare, valoric însumând 159 milioane de euro. Au fost înregistrate progrese în activitatea desfășurată cu 28 țări, între care Germania, Franța, Italia, Austria, Olanda, Cehia, Marea Britanie, Elveția, SUA, și diminuări cu 11 țări, între care Norvegia, Azerbaidjan, Estonia, Ucraina, Federația Rusă, Cipru“, spune Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Sereny consideră că progresul operatorilor economici din această industrie nu se putea înregistra dacă nu se realiza „o infuzie tehnologică, din ce în ce mai adaptată și mai performantă“ .
„Sprijinul a venit deopotrivă atât din partea clienților din țările avansate din Uniunea Europeană, cât și din partea producătorilor locali de materii prime și materiale, a producătorilor de panouri din lemn masiv, de plăci din materiale lemnoase, la care s-au adăugat contribuțiile furnizorilor“, adaugă aceasta.
Astăzi, între principalele companii din industria locală de mobilier (atât poducție, cât și retail) se află Mobexpert, Lemet (cu brandul LEM‘S), Casa Rusu, Aramis, Elvila, Plimob, kika și IKEA. Din datele asociațiilor de profil reiese că în 2014 în România erau înregistrate aproximativ 4.500 de firme care produceau mobilier, din care puțin peste 3.000 erau active.
Un consumator pretențios
În altă ordine de idei, conturând profilul celor care cumpără mobilier, rezultă câteva puncte distincte: venituri peste medie, pretențios în alegerea modelelor ca design, a calității materialelor, a stofelor ca textură, culori, nuanțe. Mai bine spus, consumatorii care se situează în categoria populației cu venituri ridicate achiziționează produse de mobilier fie la comandă din țară, cu sprijinul designerilor de interior, fie produse de mobilier aduse din import, dar alese cu atenție.
„Piața de mobilă a crescut anul trecut cu 7,4%. Este normal să crească și afacerile locale. Felul în care se dezvoltă piața depinde de abilitatea de a crea produsele pe gustul românilor. Totodată, retailul românesc de mobilier se dezvoltă în măsura în care brandurile își adaptează oferta la public. Sigur că există influențe în designul de mobilier, însă casele românilor au niște caracteristici la care e important să fie adaptată mobila, au un stil propriu, foarte orientat pe funcționalitate, pe spații de depozitare“, spune și Adrian Rizea, director comerical Lem's.
Caracteristici la care s-au adaptat și companiile mari precum IKEA. Dacă ne uităm la cifre, în anul de catalog 2015 (septembrie 2014 – august 2015), compania a înregistrat o creștere a vânzărilor de 12,37% comparativ cu anul de catalog anterior, peste creșterea medie din IKEA Group. „IKEA Group are planuri mari pentru România. Știm deja că piața poate susține nouă magazine IKEA în orașele cu peste 300.000 de locuitori și facem pași mici către îndeplinirea acestui obiectiv. Anul trecut am cumpărat terenul pentru cel de-al doilea magazin din București, pe bulevardul Theodor Pallady, iar dezvoltarea PUZ-ului a început la 26 octombrie 2015. În acest moment, procesul depinde și de susținerea și implicarea autorităților“, punctează Stefan Vanoverbeke, Retail Manager IKEA pentru Sud-Estul Europei.
Cum se disting cei care importă
Pe de altă parte, potrivit APMR, magazinele care comercializează mobilă provenită din import se diferențiază, în principal, prin două-trei direcții. În primul rând, sunt magazine cu o ofertă specializată, uneori strict la nivel de gamă mică sau de categorie de mobilier de baie, cameră de zi, dormitor și altele. Apoi, sunt magazine cu gamă complexă din Polonia, Turcia, China, Ungaria sau cu oferte în genul „lichidari de stoc din Germania“. Și mai sunt lanțurile de retail și de bricolaj, unde există deja furnizori externi ce pot susține volume mari și livrări ritmice la prețuri extrem de competitive.
„În 2016, au crescut spectaculos importurile de mobilier din Polonia, cu 41,9 %. Aici, iese în evidență mobilierul din plăci, care a evoluat foarte mult, de la 48,605 milioane de euro, la 65,538 milioane de euro, într-un an“, mai spune Aurica Sereny.
Evoluţia sectorului de fabricare a mobilei, în perioada următoare, depinde în mare măsură de abilitatea prin care această industrie va reuşi să integreze activităţile creative în producţia modelelor proprii. Totodată, va avea un rol important continuarea creării brandurilor care, într-o perioadă de timp medie, pot fi percepute şi acceptate de consumatorii finali.
Știm deja că piața românească poate susține nouă magazineIKEA în orașele cu peste 300.000 de locuitori
și facem pași mici către îndeplinirea acestui obiectiv. Stefan Vanoverbeke, Retail Manager IKEA pentru Sud-Estul Europei.
Piața de mobilă a crescut anul trecut cu 7,4%. Este normal să crească și afacerile locale. Felul în care se dezvoltă piața depinde de abilitatea de a crea produsele pe gustul românilor. Totodată, retailul românesc de mobilier se dezvoltă în măsura în care brandurile își adaptează oferta la public. Adrian Rizea, director comerical Lem`s
