Seceta a făcut multe pagube în rândul culturilor de grâu, porumb sau floarea-soarelui, iar analiştii din piaţă susţin că este foarte posibil ca din toamnă să cumpărăm făină, mălai sau ulei la preţuri mai mari cu până la 10%.

Dacă în 2014 producţiile de grâu, rapiţă sau porumb au înregistrat noi recorduri, în acest an situaţia este dramatică.Seceta a distrus 30% din cultura de grâu şi 50% din cea de porumb.

„Suprafeţele cele mai afectate sunt cele însămânţate cu porumb. La nivelul ţării, circa jumătate din terenurile cultivate cu porumb sunt afectate. În Moldova situaţia este şi mai dramatică. Unele parcele sunt distruse în totalitate, iar fermierii nu vor avea ce culege“, susţine Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Suprafeţe afectate în toată ţara

La începutul acestei luni, Cristian Delibaş, şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, anunţa că aproximativ 100.000 de hectare de culturi agricole din judeţul Botoşani sunt afectate de seceta prelungită din ultima perioadă. Şeful Direcţiei pentru Agricultură spune că principalele culturi în pericol sunt porumbul, floarea-soarelui, soia, dar şi pajiştile, păşunile şi fâneţele, în special din centrul şi sudul judeţului Botoşani.
Lipsa precipi­taţiilor a lovit şi alte judeţe din România.

O suprafaţă de aproximativ 3.500 de hectare de teren agricol din judeţul Vâlcea a fost afectată.
Totodată, culturile de porumb şi de floarea-soarelui din zona de câmpie a judeţului Caraş-Severin au fost compromise din aceeași cauză, iar prognozele specialiştilor arată că,anul acesta, producţia de porumb şi floarea-soarelui va fi una foarte slabă.

Reprezentanţii Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală Dolj au anunţat că peste 2.000 de hectare de culturi agricole - porumb, floarea- soarelui, pepeni verzi, sorg şi legume din judeţul au fost distruse de seceta prelungită.

Un exemplu este Ştefan Poienaru. Fermierul care lucrează 20.000 de hectare în Ialomiţa, se aşteaptă ca ,în acest an, producţia sa de porumb să fie mai mică cu 40%, faţă de cea obţinută în 2014. „În 2015, cele mai afectate plante sunt porumbul şi soia“, susţine agricultorul, care a cultivat 1.000 de hectare cu porumb şi 1.200 de hectare cu soia.

Omul de afaceri Adrian Porumboiu, care lucrează 44.000 de hectare de teren agricol, este nemulţumit de rezultatele obţinute în acest an. „Am avut parte de o secetă cumplită. Este un an destul de dificil pentru că lucrurile au mers foarte prost. Probabil că o să ne compensăm din preţ“, spune antreprenorul. 

Rezultate slabe în campania de recoltare a grâului

Producţia de grâu a fost şi ea dezamăgitoare. Fermierii susţin că, în acest an, la nivelul întregii ţări, producţia medie de grâu a ajuns la 2,5 tone la hectar faţă de 2014, când atinsese 3,6 tone la hectar. Cele mai slabe rezultate s-au obţinut în Moldova, unde mulţi agricultori au recoltat foarte puţin: 1,5 tone de grâu la hectar. Cu o astfel de producţie, agricultorii din această zonă nu vor ajunge să-şi recupereze nici măcar cheltuielile, iar de profit nici nu se mai pune problema. La polul opus se află judeţe din sudului ţării: Ialomiţa, Călăraşi sau Teleorman, unde au avut loc precipitaţii, iar fermierii din zonă au recoltat până la 8 tone la hectar.

Totodată, rezultatele pentru rapiţă nu au fost la fel de îmbucurătoare ca în 2014, când s-a înregistrat o producţie record de 2,5 tone la hectar. În acest an, agricultorii au obţinut după recoltarea rapiţei între 2 şi 2,2 tone la hectar. În cazul orzului, producţia medie din 2015 a fost de circa 3,5 tone la hectar, faţă de 3,8 tone la hectar în 2014.

Prognozele transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) nu sunt deloc încurajatoare. Vremea deosebit de caldă pentru perioada următoare va menţine un nivel extrem de scăzut al rezervei de apă în solul agricol pe majoritatea suprafeţelor, notează prognoza agrometeorologică întocmită de ANM pentru prima parte a lunii august.

În schimb, fermierul Nicolae Sitaru este mulţumit de producţia pe care a obţinut-o. Acesta cultivă câteva mii de hectare, din care o treime cu grâu, respectiv circa 680 de hectare. De pe suprafaţa cultivată cu grâu, Sitaru a obţinut o producţie medie de 7,7 tone la hectar. Ialomiţeanul a mai cultivat 60 de hectare de orz şi 310 hectare de rapiţă. A obţinut 6,5 tone de orz la hectar şi 3,6 tone de rapiţă la hectar. Rezultatele nu sunt la fel de bune ca în 2014, dar în opinia lui sunt satisfăcătoare, în comparaţie cu producţiile de la nivelul întregii ţări.

În aceste condiţii, analiştii din agricultură se aşteaptă ca fermierii să obţină, în acest an, în medie, o producţie de 3 tone de porumb la hectar faţă de 4,8 tone, rezultat înregistrat în 2014.În cazul producţiei de floarea - soarelui, estimările se situează la o medie de 1,8 tone la hectar, faţă de 2,1 tone, producţie înregistrată anul trecut, unul dintre cei mai bun ani agricoli.

Cea mai mare problemă: irigaţiile

Seceta ar fi avut un impact mai mic asupra culturilor, dacă exista un sistem de irigaţii bine pus la punct.
Suprafaţa agricolă din România se ridică la 14,6 milioane de hectare, iar o mare parte din aceste terenuri nu sunt irigate. Specialiştii spun că nici măcar 10% din suprafaţa agricolă din ţara noastră nu ajunge să fie irigată.
Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, spunea că din 2012 și până în 2015 au fost investite 140 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare pentru o suprafață de peste 300.000 de hectare. În ceea ce priveşte modernizarea infrastructurii principale, România vrea să atragă o investiţie de 1 miliard de euro, care s-ar putea realiza din fonduri europene prin planul Juncker sau de la bugetul de stat dacă va exista un consens politic pentru alocarea unor sume suplimentare, în fiecare an, până în 2020, mai spune Constantin.

Posibile scumpiri

În aceste condiţii, este posibil ca preţurile cerealelor să crească. Dacă până acum costurile de achiziţie s-au modificat uşor la circa 80 de bani pe kilogram, faţă de 75 de bani pe kilogram în 2014, în următoarea perioadă am putea observa modificări mai importante.

În acelaşi timp, agricultorii afirmă că nu mai sunt dispuşi să vândă la preţuri derizorii, unii dintre ei preferă să închirieze spaţii de depozitare, astfel încât să vândă după perioada de recoltare, la preţuri mai bune.

La începutul lunii iulie, grâul şi porumbul se aflau la niveluri record, dar în ultimele săptămâni aceste creşteri s-au mai temperat. Astfel, pe 5 august 2015, grâul se tranzacţiona pe marile pieţe de capital la un preţ de sub 5 dolari/buşel, în timp ce porumbul era cotat la 3,76 de dolari/buşel.

„Cotația din România este influențată și de prețul extern, dar și de factori locali, seceta a redus producția așteptată pentru anul acesta semnificativ, și situația se poate înrăutăți dacă precipitațiile abundente lipsesc în perioada următoare“, a declarat pentru revista Capital, Claudiu Cazacu, analist şef al XTB România.

Analistul susţine că atât cotaţiile grâului, cât și ale porumbului au șanse bune de redresare în săptămânile următoare, pe măsură ce volatilitatea condițiilor meteo imprimă noi revizuiri, de data aceasta descendente, ale producției. În schimb, scăderea cotațiilor va atrage interes speculativ de apreciere pe termen scurt.

Preţurile mai mari ale cerealelor se vor resimţi în mod direct în cheltuielile crescătorilor de animale, care vor vinde mai scump. În cele din urmă această majorare va ajunge şi în buzunarul consumatorului, care va ajunge să plătească mai mulţi bani pentru făină, mălai sau ulei.

Impactul asupra populaţiei 

În opinia lui Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei  Sindicatelor din Industria Alimentară(FSIA), este posibilă o creştere a preţurilor. „În condiţiile în care preţurile produselor finite se vor majora, acestea nu vor creşte cu un procentaj mai mare de 10%“, susţine preşedintele FSIA.
Oamenii sunt îngroziţi când aud de secetă, pentru că îşi dau seamana că producţiile agricole mai mici înseamnă preţuri mai mari. „Va fi din ce,în ce mai rău!“, „Vai de noi!“, sunt câteva răspunsuri pe care le-am primit la întrebarea „Cum credeţi că vor evolua preţurilor alimentelor în următoarea perioada“, de la câţiva clienţi care îşi făceau cumpărăturile într-o piaţă din sudul Capitalei. În plus, cumpărătorii spun că scăderea Taxei pe Valoare Adăugată de la 24% la 9% pentru alimente nu s-a văzut în preţuri.