ACDB (Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice) a derulat în perioada 10 august 2012 – 9 august 2015, proiectul Siretul Verde – crearea sistemului de management integrat Natura 2000 pentru SPA Lunca Siretului Inferior şi ariile protejate suprapuse, având sprijinul financiar al Programului Operaţional Sectorial de Mediu Axa Prioritară nr. 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii.
Proiectul a avut ca scop menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ prin elaborarea planului de management integrat al celor 7 arii protejate suprapuse SPA Lunca Siretului Inferior.
Obiectivele proiectului:
- Realizarea planului de management integrat pentru SPA0071 Lunca Siretului Inferior, SCI0162 Lunca Siretului Inferior, SCI0072 Dunele de Nisip de la Hanul Conachi şi a rezervaţiilor naturale Pădurea Merişor Cotul Zătuanului, Dunele de Nisip de la Hanul Conachi(Cod 2402), Balta Potcoava(Cod 2411), Lunca Siretului(2827) şi Balta Tălăbasca(Cod 2412).
- Informarea şi conştientizarea comunităţilor locale pentru creşterea implicării acestora în managementul ariilor naturale protejate suprapus SPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi promovarea zonei.
- Creşterea capacităţii de coordonare şi de management a ariilor protejate de interes comunitar şi naţional incluse în proiect.
Dintre activităţile principale ale proiectului menţionăm:
- Inventarierea speciilor de păsări pentru care au fost declarate siturile, precum şi a habitatelor cheie pentru acestea. Aria specială de conservare Lunca Siretului Inferior a fost desemnată pentru a asigura un cadru propice conservării a 47 de specii de păsări. Siretul, însă, este o zonă în care numărul speciilor de păsări rezidente este semnificativ mai mare, motiv pentru care este necesară realizarea unui nou inventar a speciilor. Pe viitor, acest inventar va sta la baza altor studii, astfel evoluţia numărului de specii şi a populaţiilor acestora putând fi monitorizată pe perioade lungi de timp.
- Inventarierea habitatelor de interes comunitar si a speciilor de plante menţionate în formularele standard ale siturilor ROSCI0072 Dunele de Nisip de la Hanul Conachi şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Habitatele forestiere de zăvoaie cu plop alb şi/sau negru şi salcie sunt printre cele mai ameninţate habitate forestiere din România. Înlocuite pentru productivitate cu plantaţii de plopi hibrizi euramericani, suprafaţa reală, ocupată de zăvoaie ”autohtone”, ce se constituie în habitate cu o biodiversitate deosebită, este necunoscută.
- Elaborarea hărţilor GIS necesare Planului de management. Sistemele moderne ce permit măsurarea suprafeţelor la precizii centimetrice, unelte informatice noi ce permit realizarea de hărţi cu precizii ridicate, au condus la posibilitatea cartării habitatelor şi speciilor în zona de studiu. Dezvoltarea continuă a Sistemelor de Informaţii Geografice permit, în prezent, realizarea de analize spaţiale utile planificării utilizării terenurilor în zonă.
- Elaborarea strategiei de vizitare necesare accesării de fonduri, în vederea realizării unei infrastructuri de informare şi vizitare. Ariile speciale de conservare avifaunistice au devenit atracţii turistice importante pentru foarte mulţi oameni pasionaţi de fotografie sau natură. Deoarece turismul este considerat activitate cheie în dezvoltarea comunităţilor ce sunt incluse în reţeaua Natura 2000 este extrem de important ca planurile de organizare a activităţilor turistice să fie corect şi fezabil planificate.
- Elaborarea planului de management integrat. Planul de management are rolul de a stabili obiective, a organiza şi prioretiza activităţi, astfel încât habitatele şi speciile importante să nu fie afectate pe viitor, atât de factori naturali, cât şi de factori antropici. Ca şi document strategic, Planul de management va impune modificări şi altor planuri şi strategii realizate la nivel local.
- Evaluarea nivelului de informare şi înţelegere al populaţiei privind Reţeaua Ecologică Natura 2000. Reţeaua Europeană este un concept tânăr, nu doar în România, ci şi în Europa. Din această perspectivă este esenţială, înainte de demararea oricărei campanii de informare în acest domeniu, evaluarea nivelului actual al cunoştinţe al celor ce vor deveni parteneri în implementarea planului de management.
- Activităţi de conştientizare, informare şi diseminare a rezultatelor proiectului. Importanţa implicării comunităţilor pe toată perioada de realizare a planului de management, deoarece prin procesul participativ ne vom putea asigura că interesele comunităţii sunt incluse în planul de management.
- Creşterea capacităţii de management a custodelui ariei protejate prin dotarea cu echipamente specifice îndeplinirii responsabilităţilor privind managementul ariilor protejate.
Toate acţiunile au avut ca scop final dezvoltarea unui management eficient al complexului de arii protejate, în vederea îmbunătăţirii modului de gestiune a valorilor naturale şi culturale ale zonei, cu scopul final de a contribui la dezvoltarea durabilă a comunităţii. În acest sens, gestiunea resurselor naturale reprezintă prioritate pentru planul de management ce urmează a fi dezvoltat. Deoarece resursele sunt, la rândul lor, ale comunităţii, în cadrul proiectului au fost organizate dezbateri şi întâlniri publice pentru permiterea integrării opiniilor reprezentanţilor comunităţii în ceea ce înseamnă stabilirea obiectivelor.