Doar o firma isi inceta activitatea la fiecare patru intreprinderi inmatriculate in 2008, in 2009 si 2010 o intreprindere se infiinta si alte doua dispareau, iar in 2011 si 2012 o inmatriculare era insotita de o sistare a activitatii unei firme.

IMM-urile continua sa detina o pondere majora, de 99,7%, in numarul total de firme active din Romania si au un aport tot mai semnificativ la crearea locurilor de munca, cuantificat in procentul de 65,7% din numarul total de angajati romani lucreaza in IMM-uri.

Valorile cantitative si tendintele de evolutie pentru indicatorii demografici si cei de performanta ce caracterizeaza IMM-urile sunt ingrijoratoare, potrivit raportului Fundatiei Post-Privatizare privind sectorul IMM din Romania, editia 2013. 

Dupa cinci ani de la integrarea in Uniunea Europeana si sub spectrul consecintelor crizei mondiale, radiografia de ansamblu a intreprinderilor mici si mijlocii scoate in evidenta o serie de vulnerabilitati ale IMM-urilor din Romania, care se prezinta insuficient pregatite pentru a concura cu succes pe piata unica europeana.

Dependente mai ales de piata autohtona, IMM-urile au fost afectate de declinul sever al economiei nationale din anii 2009-2010 generat de criza economica, ale carei efecte s-au propagat in mediul de afaceri, prin reducerea consumului la nivelul populatiei si evolutiile negative ale principalilor indicatori macroeconomici.

Fata de numarul mare de locuitori in randul tarilor din UE-27, Romania are un numar prea mic de intreprinderi, care se traduce intr-o densitate a IMM-urilor scazuta, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentand 56% din media europeana de 41 IMM-uri/1000 de locuitori. Mai mult, aceasta are o distributie foarte dezechilibrata intre cele 8 regiuni ale Romaniei care accentueaza disparitatile de dezvoltare regionala.

Principalii indicatori ai IMM-urilor s-au mentinut in 2010 si 2011 pe tendinta pozitiva. Numarul de intreprinderi active economic s-a situat la un nivel similar in cei doi ani, de circa 437.000, in timp ce numarul mediu de salariati in IMM a urcat pana la 2.524.290 de persoane, fara sa mai ajunga la valorile din 2008.

Variatiile 2008/2011 ale celor doi indicatori arata ca impactul crizei economice asupra IMM-urilor s-a soldat cu pierderi de circa 14% in numarul de firme si 13% in numarul de angajati.

Pe acest fond deficitar al populatiei de intreprinderi active, tendintele demografice din perspectiva crearii de noi firme sunt ingrijoratoare.

Ultimele date statistice de la Registrul Comertului arata o dinamica negativa a noilor inmatriculari de noi agenti economici, numarul acestora fiind cu 5% mai mic in 2012 decat in 2011 si cu 30% mai redus in trimestrul I 2013, fata de trimestrul I 2012.

Scaderea apetitului pentru initierea afacerilor s-a suprapus peste deciziile multor intreprinzatori de a-si sista activitatea firmelor, incepand din 2009 si continuand in anii urmatori.

Numarul de suspendari de activitate a crescut cu 14,2% in 2012 comparativ cu anul 2011 (24.078 fata de 21.086). Numarul dizolvarilor a fost aproape dublu in 2012 comparativ cu 2011. Comparativ cu anul 2011 cand s-a inregistrat un numar de 11.660 de dizolvari la nivelul intregii tari, in anul 2012 a fost inregistrat un numar de 22.500 de dizolvari, reprezentand o crestere de 92.97%.

Numarul de radieri in anul 2012 s-a situat la nivel similar anului 2011. Comparativ cu anul 2011 cand s-a inregistrat un numar de 73.244 de radieri la nivelul intregii tari, in anul 2012 a fost inregistrat un numar de 71.746 de radieri, reprezentand o usoara scadere, respectiv de 2.05 %.

Prin amploarea si durata acestui proces demografic cu conotatii negative, sectorul intreprinderilor mici si mijlocii din Romania a fost puternic afectat, atat in ceea ce priveste potentialul antreprenorial cat si baza de intreprinderi, si asa subdimensionata.

Cele mai multe afaceri initiate in 2012 au fost in Comert (29,2%) si in Agricultura (16,5%). Se observa in ultimii ani o atractivitate a intreprinzatorilor romani pentru agricultura, explicabila prin potentialul resurselor interne al unei piete de desfacere, dar si datorita politicilor guvernamentale de sprijin si sustinerii financiare consistente.

Distributia teritoriala a noilor inmatriculari de agenti economici in anul 2012 difera de la un numar maxim in regiunile Bucuresti-Ilfov si Nord-Vest, respectiv de 18% si 16% din totalul pe tara, la nivelele cele mai scazute in regiunile Vest si Sud-Vest Oltenia cu procentaje egale, de 10%.

Se poate spune ca Municipiul Bucuresti este „leaganul” pentru cele mai multe initiative antreprenoriale avand un numar de 19.000 din totalul pe tara de 125.603 de noi inmatriculari in 2012 .

Locuri de munca

La fel ca in intreaga Europa, sectorul IMM din Romania este principalul furnizor al locurilor de munca, angajand aproximativ doua treimi din numarul total de salariati din economie. Numarul mediu de salariati in IMM conform raportarilor bilantiere la 31 decembrie 2011, era de 2,52 milioane, in crestere cu 4,1% fata de anul precedent.

Cei mai multi salariati din IMM-uri lucreaza in Servicii (30%) si Comert (27,2%), corespunzator numarului cel mai mare de firme. Se remarca contributia importanta la crearea locurilor de munca a IMM-urilor din industria prelucratoare care angajeaza aproape 27% din numarul total de salariati desi detine numai 10% din numarul total de firme. Clasa intreprinderilor mici isi consolideaza pozitia de lider intre IMM-urile din Romania, avand cel mai mare aport la crearea si mentinerea locurilor de munca si cea mai buna evolutie 2010/2011 sub aspectul fortei de munca, in majoritatea sectoarelor economice. 

Indicatori de performanta

Pe ansamblu, IMM-urile realizeaza 58% din volumul total al cifrei de afaceri din economia non-financiara, fiind preponderente in fata intreprinderilor mari, in majoritatea sectoarelor economice. Intreprinderile mici si-au crescut cifra de afaceri cu 8,6% in anul 2011 fata de anul precedent, in timp ce microintreprinderile si-au diminuat cifra de afaceri in termeni reali cu -3,3% in acelasi interval.

Mai mult de 54% dintre intreprinderile mici si mijlocii active in economia non-financiara din Romania au inregistrat profit in anul 2011, valoarea totala a profitului net inregistrat de IMM-uri in 2011 reprezentand 5% din cifra de afaceri.

Marcate de o serie de vulnerabilitati care le impiedica o dezvoltare durabila, IMM-urile romanesti se orienteaza mai degraba conjunctural intr-un mediu de afaceri instabil si nepredictibil, fara sa isi asigure consolidarea pozitiei pe piata pe termen mediu sau lung.

Particularitate: IMM-urile din agricultura se configureaza ca un segment stabil sub toti parametrii, chiar daca la valori modeste fata de potentialul existent, fiind singurul grup de firme cu evolutie constant pozitiva pe termen mediu. Aceste tendinte se sprijina pe integrarea IMM-urilor din agricultura in lantul de furnizori pentru industria alimentara si pe o piata de consum intern relativ mare.

Disparitati regionale

Intre regiunile Romaniei persista decalajele generale de dezvoltare acumulate in timp, care se reflecta in mediul de afaceri si nivelul antreprenorial caracterizat de indicatorul densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori.

In raport cu valoarea medie pe tara, exista mari diferente intre valorile densitatii IMM-urilor la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare. Regiunea Bucuresti-Ilfov se detaseaza ca un pol de dezvoltare economica si sociala generat de oportunitatile capitalei, inregistrand cea mai ridicata densitate respectiv de 50,23 IMM-uri/1000 de locuitori, mai mare ca media europeana (42).

Densitatile din celelalte regiuni se situeaza la jumatate din valoarea pentru Bucuresti-Ilfov in cazul regiunilor nord-vest (24,4 IMM/1000loc) si Centru (23,5 IMM/1000 loc) sau chiar la o treime in cazul regiunii Nord-Est unde activeaza numai 15,2 IMM-uri/1000 de locuitori.

Regiunea Vest demonstreaza o capacitate antreprenoriala si investitionala ridicata, avand una dintre valorile mari pe tara ale densitatii, respectiv de 23,46 IMM-uri/1000 de locuitori. Situatia cea mai precara a dezvoltarii IMM-urilor o prezinta regiunile Nord-Est cu cea mai mica valoare a densitatii, respectiv de 15,12 IMM-uri/1000 de locuitori si regiunea Sud –Vest Oltenia care are densitatea de 16,4 IMM-uri/1000 de locuitori inregistrand cel mai mic numar de IMM-uri pe tara, in procent de numai 7,5%.

Pozitionarea pe ultimele locuri ale acestor regiuni dateaza de multi ani, chiar daca in cazul regiunii Sud-Vest Oltenia se observa o usoara recuperare a decalajului in anul 2011.

Superioritatea performantelor IMM-urilor din regiunea Bucuresti-Ilfov se bazeaza pe un nivel inalt de productivitate a muncii, reprezentand un procent de 160% din media pe tara, valoarea fiind in acelasi timp comparabila cu media inregistrata in UE-27. Aceasta reflecta dezvoltarea economico-financiara solida din capitala tarii, cu concentrarea activitatilor in domeniul serviciilor si mai putin in sectorul industrial unde productivitatea muncii este de regula mai scazuta. 

Accesul la finantare
 
Alaturi de sprijinul financiar nerambursabil pentru dezvoltarea IMM-urilor, alocate de la bugetul de stat sau din Fondurile Structurale si de Coeziune, mecanismele si fondurile de garantare si contragarantare, capitalizate in principal de Guvernul Romaniei, sunt principalele parghii pentru facilitarea accesului la finantare al IMM-urilor.

Accesul la creditele bancare este restrictiv pentru majoritatea IMM-urilor, acestea fiind percepute cu un grad ridicat de risc pentru banci, rata medie a creditelor neperformante in randul IMM-urilor fiind in jur de 23%, desi mult mai mica in cazul intreprinderilor mijlocii (sub 5%).

In absenta colateralelor si a garantiilor clasice, sansele IMM-urilor de a obtine imprumuturi de la banci s-au diminuat si mai mult in ultimii ani, marcati de recesiune. Sistemul de garantare a creditelor pentru IMM-uri s-a imbunatatit odata cu operationalizarea Fondului Roman de Contragarantare care ajuta un numar mai mare de IMM-uri sa acceseze credite bancare, crescand gradul de expunere a garantiilor disponibile si reducand costurile de creditare.

Desi capitalul de garantare ramane inca subdiminuat fata de necesarul din piata, mecanismul de garantare creat constituie un sprijin semnificativ pentru IMM-urile din Romania. Aproape 20.000 de firme sunt beneficiari directi ai produselor de garantare si contragarantare si un numar de circa 170.000 de locuri de munca au fost mentinute sau infiintate in 2012.

Sectorul de microcreditare din Romania s-a dezvoltat in ultimii ani devenind o sursa tot mai utila in sprijinul micilor intreprinzatori din zone rurale sau orasele mici, reusind si o foarte buna racordare la facilitatile si programele europene disponibile pe acest segment.

Romania ocupa locul 5 in Europa dupa numarul de beneficiari ai microcreditelor, conform raportului intocmit de Reteaua Europeana de Microfinantare (EMN) pentru anul 2011, iar facilitatile si resursele europene de microfinantare sunt in expansiune si ar trebui valorificate de intermediarii financiari locali cu sprijinul autoritatilor din Romania.