Încă puțin și comercianții se pregătesc pentru cea mai intensă perioadă din acest an: sărbătoarea Paștelui. Cu mic cu mare, românii fac liste și pornesc la cumpărături.

„Cu o săptămână înaintea acestei sărbători, vânzările cresc, în medie, cu aproximativ 25-30% față de o perioadă normală“, dă un indiciu Andreea Mihai, director de Marketing și Comunicare Carrefour România. Sau chiar mai mult. Din datele furnizate de Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), reiese că, în medie, consumul de alimente are un avans de 35%.

Și nu, nu este o exagerare. Răsfoind printre încasările adunate anii trecuți, sumele se apropie de 100 de milioane de euro doar pentru ouă, cozonaci şi băuturi. Altfel spus, numai din aceste produse, comerciații vor încasa zeci de milioane de euro.

„Există oameni care se descurcă cu 200 de lei și reușesc să aibă de toate pe masă, și există familii care cheltuiesc mii de euro. Din păcate, la noi cultura privind risipa alimentară nu există. De aceea, în zilele premergătoare oricărei sărbători, asistăm la aglomerații mari, în special în hipermarketuri. Dacă și piețele și magazinele de profil ale producătorilor autohtoni ar fi atât de solicitate, atunci, cu siguranță, efectul s-ar simți în întreaga economie“, spune Cora Muntean, președintele ANCMMR. Chiar și așa, nu s-ar justifica risipa din această perioadă. De ce s-a ajuns aici? Ei bine, cultura consumului s-a dezvoltat haotic în România. „Îmbogățiți“ peste noapte cu produse „internaționale“, ambalate strălucitor, românii nu au știut să spună „pas“ produselor de care chiar nu aveau nevoie.
„Există oameni care fac un efort foarte mare pentru a cumpăra mult, aruncă mult, apoi rabdă. Încărcatul excesiv al meselor este o aroganță. Cine nu-și permite suportă ulterior lipsuri mari. Cei care-și permit se laudă apoi cât au aruncat. Nicio situație, nici alta nu este normală pentru o societate evoluată și responsabilă. Coșul pentru sărbătoarea Paștelui conține ouă, miel, cozonac, vin și, în mod ciudat, sarmale, care sunt specifice sărbătorilor de iarnă“, mai spune Cora Muntean.

De trei ori mai multe produse tradiționale

Astăzi, marii retaileri precum Carrefour, Lidl, Mega Image sau Auchan adună sute de tone de marfă și triplează achizițiile pentru produsele tradiționale. Nu e de mirare, anual se vând peste 150 de milioane de ouă, între 30 și 40 de milioane de litri de băuturi alcoolice și circa 8 milioane de cozonaci. La toate acestea se adaugă carnea de miel, în fiecare an fiind sacrificați câteva milioane de miei.

„Există lanțuri locale de magazine care au și unități de procesare a cărnii și, în cazul acestora, produsele provin din unitățile proprii. Acești comercianți se străduiesc să ofere produse de calitate la prețuri accesibile. Este vorba despre carnea de miel sau de pasăre. Anul trecut, carnea de pasăre a fost preferată celei de miel. Mielul de import se vinde doar în zonele de graniță, dar comercianții preferă să vândă din producția internă. Anul trecut vânzările de carne de miel au fost mai mici chiar și cu 40% față de anul anterior, iar anul acesta nu sunt așteptate creșteri spectaculoase“, detaliază Cora Muntean.

De altfel, ponderea produselor tradiționale pe rafturile marilor retaileri este tot mai mare de la un an la altul, numărând aici și mărcile proprii, produse de către producătorii autohtoni.

„Carnea de miel pe care o comercializăm în magazinele noastre provine de la crescătorii de animale din România. Este dificil să apreciem care este ponderea produselor tradiționale, însă consumatorii pot găsi atât produse certificate ca fiind tradiționale, cât și produse care respectă rețete autentice“, intervine Andreea Mihai.

În altă ordine de idei, aceasta crede că piața românească de retail va continua să se maturizeze prin expansiunea pe toate formatele: hipermarket, supermarket, discount, proximitate și altele. Și, cel mai probabil, va crește și canalul online de comerț cu amănuntul.

Din datele companiilor reiese că acest tip de comerț va avea un avans de 35%-40% pe an şi va atrage din ce în ce mai mulţi retaileri tradiţionali în mediul online, în condiţiile în care tot mai multe persoane au acces la internet. Astfel, o tendinţă care se remarcă anul acesta şi care se va amplifica pe viitor este plata cumpărăturilor de pe telefoane și tablete. În prezent, circa 30% din totatul plăților online cu cardul realizate de consumatorii români sunt făcute de pe telefoane și tablete, față de 20%, rată înregistrată anul trecut.

Magazinele mici amenințate de marii retaileri

Dincolo de partea frumoasă a unui domeniu care se dezvoltă, există și „cealaltă față a monedei“. De pildă, comercianții mici și mijlocii din România au dificultăți în a-și dezvolta afacerea, iar despre profit nici nu mai poate fi vorba. „Zilnic se închid magazine. Am fost invadați de supermarketuri ale marilor lanțuri; am aplaudat și ne-am lăsat fascinați de ambalaje strălucitoare sub care am găsit un produs fad, de multe ori mai scump și mai puțin calitativ decât cel făcut pentru țara de origine. De dragul staniolului, suntem dispuși să uităm ce înseamnă un hiper sau supermarket pentru economia noastră. Înseamnă bani scoși din țară, distrugerea afacerilor de familie, sărăcirea producătorilor români“, mai spune Cora Muntean, președintele ANCMMR.

Cum se va dezvolta mai departe acest sector, rămâne de văzut. Un lucru este clar, însă: consumul în exces va continua să îngroașe profitul marilor comercianți. 

Românii păstrează mare parte dintre tradiții când vine vorba despre produsele pe care le consumă de Paște, iar această tendință se reflectă în coșul de cumpărături, unde găsim: carne de miel, cozonac, pască, ouă și vin. De asemenea, în această perioadă se mai cumpără fructe și legume, produse de bază precum zahăr, făină, ulei, brânzeturi, unt și ouă, dar și figurine din ciocolată, îmbrăcăminte sau produse electrocasnice și electronice.