În ciuda tuturor greutăţilor, mai sunt români care vor să acceseze fonduri europene pentru agricultura ecologică. Un exemplu este Daniel Hanganu, care a depus un proiect pentru înfiinţarea unei plantaţii de aronia(n.r - fructul de aronia s-a dovedit a fi unul din cei mai puternici antioxidanţi) pe o suprafaţă de 35 de hectare.

Proiectul are o valoare de 600.000 de euro, din care 90% reprezintă fonduri nerambursabile. Restul banilor i-a accesat printr-un credit bancar. Peste trei ani, moment în care arbuşti vor ajunge la maturitate, aceştia vor da o producţie de 10-12 tone pe hectar. Fructele nu le va vinde în România, pentru că la noi nu există piaţă de desfacere. Hanganu spune că se va orienta către ţări precum Polonia şi Germania, locuri în care aronia este apreciată. În ceea ce priveşte preţul, un kilogram de aronia poate ajunge la 1 euro. Astfel, tânărul va ajunge să câştige aproape 500.000 de euro din producţia sa.

Marius Florin Niculescu este un alt exemplu. El a depus un proiect în valoare de circa 500.000 de euro, cu o finanţare nerambursabilă de 90%. „Fondurile europene sunt extrem de greu de accesat. Sunt multe lucruri neclare pe care nici funcţionarii nu le ştiu, de aceea lumea este sceptică când vine vorba de bani europeni“, spune Niculescu. El a depus acest proiect pentru modernizarea plantaţiei sale de catină, ce se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare.

Întreprinzătorul spune că avea nevoie de utilaje pentru plantaţie, dar şi pentru depozitarea producţiei. Pentru a înfiinţa o plantaţie de cătină este necesară o investiţie de circa 4.000-5.000 de euro pe hectar, însă cei mai mulţi bani sunt necesari pentru depozitare şi pentru utilaje. Deşi necesită investiţii importante, cătina nu aduce profituri fabuloase. „Kilogramul de cătină se vinde cu 1,80-3 euro. Plantaţia devine productivă în adevăratul sens al cuvântului după şapte-opt ani“, spune întreprinzătorul.

Agricultura ecologică nu are condiţii prielnice în România

Dacă în urmă cu câţiva ani agricultura ecologică părea ocazia perfectă pentru îmbogăţirea rapidă prin culturi de nişă precum cele de cătină, lavandă sau fructe de pădure, acum situaţia este total diferită. Mulţi au încercat să acceseze fonduri europene pentru a înfiinţa culturi ecologice, dar puţini au reuşit. O parte dintre cei care au activat în sector au ajuns să renunţe la agricultura ecologică după câţiva ani în care au observat că pierd mai mult decât câştigă. Dacă în 2012 existau 25.000 de ferme ecologice, în 2015 numărul acestora a ajuns la 9.000, susţine Avram Fitiu, secretar general al Federaţiei Naţionale a Agriculturii Ecologice. El spune că de vină au fost politicile proaste ale ministerului care în loc să încurajeze tinerii să vină în acest sector, din contră i-au îndepărtat.

Pe lângă procedurile dificile, alocarea financiară pentru exerciţiul 2014-2020 nu este una tocmai încurajatoare. Astfel, până în 2020 cei care vor să producă ecologic au la dispoziţie finanţări în valoare de 236 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o sumă mică raportată la o suprafaţă agricolă ecologică de doar 300.000 de hectare, cât avea România în 2014.

236 demilioane de euro este suma alocată pentru agricultura ecologică din fonduri europene