In primul trimestru din anul curent s-au deschis 5.929 de proceduri noi de insolventa, in scadere cu aproximativ 14% fata de aceeasi perioada a anului anterior, cand s-au deschis 6.910 de insolvente noi, si cu 17% mai putin decat in trimestrul I al anului 2012. Vezi care este singura zona unde numarul insolventelor inca mai creste.

Singura zona in care numarul de insolvente inregistrate in primul trimestru din anul curent a crescut fata de aceeasi perioada a anului anterior este Bucuresti, avansul de 27% fiind unul semnificativ. Zonele cu cele mai mari scaderi sunt N-E (-34%), S-E (-33%) si N-V (-30%), potrivit unei analize Coface Romania.

Distributia teritoriala a cazurilor de insolventa din primul trimestru al anului curent nu a suferit modificari importante fata de situatia existenta in aceeasi perioada a anului anterior. Astfel, cele mai afectate 3 zone din punctul de vedere al numarului de insolvente inregistrate in 2014 au fost Bucuresti, Sudul si respectiv Centrul tarii, acestea concentrand aproximativ jumatate din totalul insolventelor inregistrate in perioada analizata.

Cele mai afectate domenii

Productia si furnizarea de energie electrica & termica, apa & gaze, Industria extractiva si Constructiile au fost cele mai afectate sectoare de activitate, raportat la numarul firmelor active. Primele 10 sectoare care inregistrau si in ultimii ani cel mai mare numar al firmelor aflate in insolventa raman neschimbate, singurele modificari fiind la nivel de ordine in cadrul topului, dar cu variatii de una, maximum doua pozitii.

Analizand evolutia cazurilor de insolventa pe rol din ultimii 5 ani, se observa o tendinta de consolidare a gradului de concentrare a volumelor in primele 3, respectiv 5 sectoare. Astfel, ponderea primelor 3 sectoare care au inregistrat cele mai multe dosare pe rol in insolventa in cifre absolute a variat in ultimii 5 ani intre 50% - 54%, iar cea a primelor 5 sectoare intre 65% - 70%.

Primele 5 sectoare care inregistreaza cel mai ridicat numar al insolventelor acopera o pondere similara si din punctul de vedere al firmelor totale active. Avand in vedere acest factor structural, este important sa analizam numarul de insolvente raportat la totalul firmelor active din sectorul respectiv. Primele 10 sectoare care inregistreaza cele mai ridicate valori pentru acest indicator sunt listate in graficul de mai jos.

Sectorul productiei si furnizarii de energie electrica, precum si cel al industriei extractive inregistreaza valori mari pentru acest indicator din cauza unui efect de baza negativ, numarul de companii active fiind destul de redus.

Astfel, urmatoarele sectoare care inregistreaza cele mai multe insolvente raportate la numarul companiilor active sunt: Constructiile, Fabricarea produselor textile, Industria alimentara si a bauturilor (in special Industria procesarii de carne) si HORECA. De mentionat ca aceleasi sectoare au fost incluse in topul sectoarelor cu cele mai ridicate valori pentru acest indicator si pentru ultimii 2 ani, ceea ce indica persistenta unor probleme sistemice structurale.

Cate companii mari au intrat in insolventa

167 de firme insolvente cu cifra de afaceri mai mare de 1 milion de euro au fost inregistrate in T1 2014, comparativ cu 192 in aceeasi perioada a anului anterior.

Desi in scadere, comparativ cu anul anterior, numarul firmelor insolvente in primul trimestru al anului curent, care au inregistrat o cifra de afaceri mai mare de 1 milion de euro este inca la un nivel ridicat. Dar nu au fost inregistrate insolvente in randul companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 100 milioane de euro, in conditiile in care in perioada similara a anului anterior, 4 astfel de companii au intrat in insolventa, mentioneaza analistii Coface.

Mediul economic prezinta in continuare provocari pentru companiile private din perspectiva riscului de credit, dar exista auspicii care indica intrarea intr-un nou ciclu de stabilizare si imbunatatire a disciplinei de plata.

Datele raportate de BNR privind instrumentele refuzate la plata confirma o reducere a incidentelor de plata, in conditiile in care atat numarul, cat si valoarea refuzurilor la plata inregistrate in primul trimestru al anului curent sunt in scadere cu aproximativ 30% fata de aceeasi perioada a anului anterior.

Insa aceasta reducere nu poate fi interpretata drept o confirmare a imbunatatirii disciplinei la plata, putand fi cauzata si de o reticenta a companiilor de a mai folosi aceste instrumente (bilete la ordin sau CEC-uri), in conditiile in care increderea intre partenerii de afaceri a scazut in anul 2013.

Cauze structurale

Analizand si evolutia indicatorilor financiari pentru activitatea desfasurata in ultimii 5 ani, se pot observa cateva cauze structurale care au dus la presiuni asupra lichiditatilor si intrari in incapacitate de plata pentru companiile studiate:

• Partea de cont de profit si pierdere - o serie de analize indica pierderi mici si vanzari in scadere marginala, ambele nefiind probleme critice. Riscul de insolventa a fost mai degraba afectat de o calitate foarte slaba a veniturilor si un grad redus al bazei monetare.
• Partea de bilant - unde se pot identifica cateva probleme structurale care au “grabit” drumul companiilor catre insolventa: rotatia necorespunzatoare a activelor curente, calitatea capitalului de lucru si cresterea gradului de indatorare la niveluri nesustenabile.

„Cresterea economica de 3,5% din 2013, dar si faptul ca pietele europene au indicat o revenire spre finalul anului trecut au produs efecte si asupra evolutiei numarului insoventelor deschise in primul trimestru din 2014. Dinamica negativa de 14% mai putine insolvente, comparativ cu aceasi perioada a anului trecut nu face decat sa arate ca anul 2013 a marcat varful efectului decalat al crizei financiare (cel mai mare numar de insolvente), iar evolutia mai buna din debutul anului curent a demonstrat ca putem sa avem incredere in economia romaneasca. In ciuda acestui fapt, nu putem aprecia ca lucrurile sunt inca stabile, trecerea de la indisciplina de plata inregistrata anul anterior la o normalizare a comportamentului de plata fiind una graduala, marcata de precautie”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

„De asemenea, un rol important in acest sens este determinat de continuarea implementarii reformelor economice, legislative si fiscale. Se observa inca mult risc in tranzactiile comerciale, structura capitalizarii companiilor romanesti nu s-a schimbat si, desi accesul la finantare este facil, companiile prezinta o bancabilitate redusa. Astfel, utilizarea creditului comercial pe lantul furnizor va reprezenta in continuare o importanta resursa de finantare a trezoreriei companiilor private”, a mentionat Coman.