Mai putin de 20% din totalul locuintelor din Romania sunt asigurate impotriva dezastrelor naturale, spune intr-un interviu acordat DailyBusiness.ro Iulia Ebneter, director executiv Raiffeisen Broker de Asigurare - Reasigurare, care se intreaba in ce situatie ne-am gasi, ca societate, in cazul unui cutremur similar celui din '77 sau si mai recent, cum a fost cel din Nepal?


DailyBusiness.ro: Cum a evoluat numarul asigurarilor de locuinte in ultimul an, atat cele obligatorii, cat si cele facultative? Care este trendul?
Iulia Ebneter: Din pacate, trendul este unul descendent iar piata pe acest segment este in declin, ceea ce pentru noi, care in fiecare zi incercam sa reducem expunerea la risc a clientilor, este foarte ingrijorator. Experienta ultimilor ani ne invata ca inundatiile, furtunile si cutremurele nu mai sunt deloc niste fenomene rare si izolate.

Trecand la cifre, vedem ca asigurarile de incendiu si alte calamitati naturale au inregistrat in 2014 un volum total al primelor brute subscrise de 954,40 milioane lei, inregistrand o scadere nominala de 6,61% comparativ cu anul anterior. In interiorul acestei clase de asigurari, subscrierile pe segmentul asigurarilor facultative de locuinte au insumat 348,82 milioane lei, in scadere cu 36,39% fata de anul 2013.

Apoi, numarul contractelor in vigoare a scazut si el cu 37%, la finele anului trecut existand circa 2 milioane de contracte de polite facultative de locuinte, potrivit Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF).

Mult mai grava este situatia politelor obligatorii - PAD. La sfarsitul lunii iunie 2015 erau active la nivel national circa 1,51 milioane de polite de asigurare obligatorie de locuinta, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare impotriva Dezastrelor Naturale (PAID Romania). In Romania sunt insa la ora actuala circa 8,5 milioane de locuinte.

Coroborand acest indicator cu cele mentionate mai sus rezulta ca sunt asigurate mai putin de 20% din totalul locuintelor din tara. Cu alte cuvinte, aproximativ 80% din romanii care detin o locuinta isi pot vedea munca de o viata luata de ape sau distrusa de cutremur, fara a avea macar despagubirea de 10.000 sau 20.000 de euro oferita de polita PAD pentru aceste riscuri.

Ca specialisti in asigurari, nu putem sa nu ne intrebam ce s-ar intampla si in ce situatie ne-am gasi, ca societate, in cazul unui cutremur similar celui din '77 sau si mai recent, cum a fost cel din Nepal? Este poate mai mult ca niciodata momentul sa renuntam la atitudinea de asistati social, sa nu mai asteptam totul de la stat si sa fim responsabili pentru noi insine si pentru familiile noastre. 

DB: Cum au evoluat primele, dar si ofertele asiguratorilor?
IE: In ceea ce priveste politele facultative de locuinte si bunuri din locuinte, piata are o oferta foarte diversificata, de la cele mai simple polite, care acopera un minim de riscuri, pana la cele mai complexe produse, care pot acoperi si riscuri legate de bunurile mobile, inclusiv de cele de tip hobby cum ar fi bicicletele, obiectele de valoare, de suprafetele vitrate sau bunurile casabile, avarii la centrala termica, aparate electrice, electronice si electrocasnice, raspundere civila fata de terti, raspunderea civila pentru animale, asigurarea gradinii si altele.

De exemplu, costul unei asigurari facultative pentru un apartament de doua camere, in valoare de 50.000 euro, este de aproximativ 60 euro/an. Iar daca dorim sa asiguram si bunurile aflate in apartament (mobilier, electrocasnice etc.), in valoare de 10.000 euro, prima ar fi in jur de 13 euro/an. Prin comparatie, pentru o casa in valoare de 120.000 euro prima anuala ar fi de aproximativ 145 euro, iar pentru bunuri aflate in casa in valoare de 25.000 euro, prima poate ajunge la 30 euro/an.

Romanii trebuie sa stie ca exista solutii de asigurare croite pe toate buzunarele tocmai pentru ca piata este foarte competitiva, iar asiguratorii se intrec in oferte de produse cat mai "atractive". Locuinta proprie si bunurile din ea nu pot fi lasate in voia sortii si, in plus, un broker iti poate negocia exact solutia de care ai nevoie, pentru a avea acoperite riscurile la care esti expus cel mai mult si in conformitate cu bugetul de care dispui.

Desigur, nu discutam despre cazurile sociale, insa cine isi permite un smartphone, isi poate permite cu siguranta sa plateasca si asigurarea locuintei sale, despre care amintim ca poate fi achitata si in rate.

DB: Cum au evoluat strategiile de marketing la acest capitol? Cum poate fi populatia convinsa sa incheie o asigurare facultativa care asigura casele la valoarea reala?
IE: Asigurarea obligatorie a locuintei, asa cum o spune si numele, nu ar trebui sa fie o optiune intr-o societate in care legea este respectata. Aceasta asigurare functioneaza si a fost implementata in baza unei legi a statului roman. Din pacate insa, legea nu este respectata si nu exista masuri coercitive pentru cei care nu si-au achizitionat polita PAD pentru propriile locuinte.

In ceea ce priveste asigurarea facultativa, recomandam proprietarilor de locuinte sa o achizitioneze intrucat despagubirile din polita PAD sunt limitate la 10.000 euro pentru locuintele de tip B (chirpici, paianta) si 20.000 de euro pentru cele de tip A (beton, fier forjat, otel, caramida).

Asigurarea facultativa vine astfel in completarea celei obligatorii, pentru a aduce protectie financiara completa, la intreaga valoare a locuintei si pentru o gama extinsa de riscuri. Pe langa campanii duse de asiguratori pentru asigurarile facultative si de PAID pentru cea obligatorie ar mai fi necesare si campanii generale de educare a romanilor asupra faptului ca o asigurare poate reprezenta diferenta dintre a o lua de la zero si a putea reconstrui casa in baza despagubirii din asigurare.

Cat priveste asigurarea obligatorie de locuinte, nu este niciun motiv mai bun decat respectarea unei legi a statului al carui cetatean esti!

DB: Sa luam un exemplu. Un apartament de trei camere intr-un bloc din Bucuresti, zona semicentrala, construit inainte de cutremurul din 1977, trece in 2015 printr-un nou cutremur important – cati bani ar primi (cu aproximatie) proprietarul apartamentului in cazul in care ar avea o asigurare PAD si cati bani ar primi daca ar avea o asigurare facultativa, in functie de gradul de degradare a locuintei dupa cutremur?

IE: Sa presupunem ca acest apartament are o valoare de 70.000 euro, iar proprietarul a incheiat atat polita obligatorie PAD, cat si o polita facultativa de asigurare a locuintei. Daca, in urma cutremurului valoarea pagubei este estimata la 35.000 euro, proprietarul va fi despagubit astfel: - 20.000 euro in baza politei PAD, - 15.000 euro in baza politei facultative pentru cladire.

In cazul in care proprietarul a incheiat doar polita obligatorie PAD, va primi cei 20.000 euro ca despagubire in baza acestei polite si va ramane cu o paguba neacoperita in valoare de 15.000. Recomandam mereu completarea politei PAD cu una facultativa de asigurare a locuintei, pentru ca acesta este scopul oricarei asigurari, sa iti plateasca suma de bani necesara ca sa revii la exact starea de dinainte de producerea evenimentului neplacut.

DB: Ati observat o schimbare de mentalitate in Romania, in contextul inundatiilor din ultimii ani? Au crescut cererile de asigurari facultative?

IE: Cifrele prezentate anterior ne arata ca ne invatam foarte greu lectiile ca societate! Si nici nu ne informam pentru ca, daca am cerceta putin, am vedea ca putem gasi, singuri sau printr-un broker, un produs pe care sa ni-l permitem si pe care-l putem achita in rate semestriale, trimestriale sau chiar lunare.

In cazul inundatiilor, care in anumite zone ale tarii se intampla cel putin o data la 3-4 ani, statul ar economisi foarte mult daca cetatenii ar avea macar asigurarile obligatorii nemaifiind astfel necesar sa adopte masuri populiste si sa despagubeasca de la bugetul de stat pierderile populatiei, in detrimentul unor investitii in educatie, sanatate sau alte domenii care sunt subfinantate.

DB: Cate blocuri sunt la ora actuala in Romania “cu bulina” si cat la suta din apartamentele din aceste blocuri sunt asigurate facultativ? Ducand si mai departe intrebarea, cam cati oameni din Romania ar ramane pe drumuri la un nou cutremur mare?  

IE: Nu detinem date cu privire la numarul de persoane care locuiesc in cladirile cu bulina, insa potrivit documentului afisat de catre Primaria Municipiului Bucuresti pe propriul site (vezi link), in Capitala exista 187 de cladiri, pericol public in caz de cutremur.

Ceea ce insa va pot spune cu certitudine este ca niciuna din aceste cladiri nu poate fi asigurata facultativ, intrucat avarierea grava a acestora in cazul unui cutremur nu este un risc, ci o certitudine. Totodata este foarte greu de cuantificat cati oameni ar ramane pe drumuri in cazul unui cutremur de o magnitudine semnificativa, dar cu siguranta foarte multe familii ar trece prin momente dificile sau chiar dramatice din cauza lipsei asigurarii.

In schimb, cu despagubirea primita in baza unei polite ar putea incepe reconstructia sau reparatiile imediat. Va reamintesc ca, in Romania, doar 20% din cele 8,5 milioane de locuinte sunt asigurate!

DB: Nivelul mic de trai din Romania este cauza ratei mici de locuinte asigurate. Pana la urma, aceste asigurari facultative carui segment de populatie se adreseaza? Ce venituri trebuie sa ai ca familie cu doi copii, de exemplu, ca sa iti permiti o asemenea asigurare?

IE: Consider ca nivelul mic de trai este unul din elementele importante care au fost avute in vedere la stabilirea obligativitatii asigurarii PAD si la calculul primelor pentru aceasta asigurare. Si tocmai acest nivel de trai redus ar trebui sa fie un puternic motiv pentru a nu lasa locuintele neasigurate.

Daca nu vorbim despre cazurile sociale, orice familie in care cel putin unul din soti are un smartphone si alte gadgeturi asemanatoare, este evident ca si-ar permite si o asigurare a locuintei, locuinta care pentru cele mai multe dintre familii reprezinta avutul cel mai de pret.

Insa, personal cred ca ar trebui sa ne intrebam: NU CUMVA ESTE PREA SCUMP SA NU MA ASIGUR? De cati bani dispun, in orice moment, pentru a-mi reconstrui casa sau a-mi cumpara un alt apartament, daca acestea sunt distruse de un incendiu sau un cutremur?