Cei mai mulți români (89%) utilizează smartphone-ul în special acasă, iar momentul zilei în care aceste dispozitive sunt folosite cel mai mult este seara, când oamenii se întorc de la serviciu și se relaxează, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions.

Informaţiile prezentate în exclusivitate în cadrul forumului de mobile marketing Mobifest, organizat de Evensys, oferă profesioniştilor din domeniu date importante pentru targetarea consumatorului în mediul mobil.

Potrivit studiului, alte locuri în care posesorii de smartphone folosesc acest dispozitiv sunt la serviciu (65%), în mijloacele de transport în comun (64%), pe drum (64%), în cafenele (58%), la restaurante (50%) și chiar la evenimente sociale/ petreceri (43%). Totuși, deși abonamentele și cartelele de telefonie care includ internet au devenit din ce în ce mai accesibile, 54% dintre utilizatorii de smartphone preferă să se conecteze la internet prin intermediul rețelelor wireless.

„Deoarece smartphone-ul a devenit o extensie a noastră, mediul mobil a început să aibă o importanţă vitală în strategiile oamenilor de marketing, care includ în promovarea serviciilor şi produselor companiilor elemente de engagement special create pentru a targeta consumatorii. Aceştia sunt încurajaţi să apeleze la un spectru larg de conţinut digital, care presupune concursuri, imagini, aplicaţii interactive, toate menite să mențină consumatorul permanent conectat şi interesat de brand-ul promovat”, a declarat Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions.

Totodată, numărul de activități diferite pe care utilizatorii le realizează pe smartphone cel puțin o dată pe zi a crescut de la 8 în 2014 la 9 în 2016. Cele mai comune utilizări ale telefonului, exceptând vorbitul şi trimisul sms-urilor, sunt accesarea site-urilor web (87% dintre deţinătorii de smartphone practică această activitate zilnic în 2016, faţă de 68% în 2014), a reţelelor sociale (85% în 2016 vs. 64% în 2014) şi a e-mailului (79% în 2016 vs. 65% în 2014). De asemenea, românii folosesc smartphone-ul pentru a vorbi pe chat, pentru a realiza şi edita poze, pentru a se juca sau pentru a asculta muzică.

În ceea ce privește conținutul video, 82% dintre utilizatorii de smartphone urmăresc videoclipuri pe telefoanele lor. Dintre aceștia, 66% preferă să le vadă pe site-urile online, iar 55% prin diferite aplicaţii precum Youtube, Facebook, Instagram, 9GAG şi Snapchat. Cele mai urmărite sunt clipurile muzicale (77%), urmate de cele funny (73%) şi de tutoriale (47%).

Studiul mai arată că românii obişnuiesc să folosească telefonul inteligent atunci când privesc la televizor (68%), manâncă singuri (60%), ascultă radio (54%), folosesc internetul pe PC/laptop/tablet (51%) sau când citesc o carte sau un ziar în format fizic (19%). Mai mult, aceste medii îi pot determina să caute mai multe informații pe smartphone, cele mai convingătoare canale în acest sens fiind TV-ul (48% dintre utilizatorii de smartphone au căutat cel puțin o dată informații pe acest dispozitiv în urma vizionării unui lucru interesant la TV) şi internetul (46%).

Smartphone-ul a devenit o sursă de informare pentru consumatorii români, 92% dintre utilizatori căutând pe acest dispozitiv cel puţin o dată informaţii despre un produs, înainte de a-l cumpăra.

Principalele informaţii de care sunt interesaţi sunt legate de preţ, caracteristici detaliate despre produs şi păreri ale altor consumatori despre acesta. În plus, 34% dintre deţinătorii de smartphone afirmă că fac achiziţii săptămânal prin intermediul telefonului, principalele produse căutate cu scopul de cumpărare fiind cele electronice (25%), urmate de haine şi accesorii, care sunt din ce în ce mai căutate pe dispozitivele mobile (14% în 2016 faţă de 8% în 2014).

Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions, special pentru Mobifest, pe un eșantion de 1.029 de respondenți, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta intre de peste 18 ani, din mediul urban din România, iar culegerea datelor a fost realizată în perioada 2-5 aprilie 2016. Rezultatele au un grad de eroare de +/-3.06%, la un nivel de încredere de 95%.