Terenurile agricole continuă să fie căutate în ciuda faptului că, de la începutul anului 2012, acestea s-au scumpit cu aproximativ 50%, înregistrând cea mai spectaculoasă apreciere dintre toate sectoarele pieței imobiliare, potrivit unei analize realizate de compania de evaluare Darian.
Cele mai scumpe terenuri agricole se găsesc în Muntenia, zona Câmpiei Române, unde pe piaţa secundară, pe care se tranzacţionează loturi cu suprafeţe între 50 ha şi 1.500 ha, preţurile variază între 3.300 şi 4.500 euro/ha pentru terenurile intabulate, iar pe piaţa primară, segment reprezentat de parcelele între 1 ha şi 10 ha, se vând la preţuri cuprinse între 1.900 şi 2.400 euro/ha pentru loturile neintabulate (doar cu titlu de proprietate).
În zona Câmpiei de Vest, pe piaţa primară se tranzacţionează terenuri neintabulate la preţuri de 2.300 – 2.800 euro/ha, iar pe piaţa secundară loturi intabulate la preţuri de 3.800 – 5.000 euro/ha.
În Oltenia, zona Câmpiei Române, pe piaţa primară se practică preţuri de 1.800 – 2.300 euro/ha la terenurile cu titlu de proprietate, iar pe cea secundară de 2.800 – 3.300 euro/ha la cele cu carte funciară.
În zona Podişului Dobrogei, pe piaţa primară se vând terenuri la 2.300 – 3.000 euro/ha cu titlu de proprietate, iar pe segmentul secundar la 3.000 – 4.000 euro/ha în cazul celor intabulate.
În zonele Podişul Moldovei, Podişul Getic şi Depresiunea Transilvaniei, piaţa primară afişează preţuri de 2.000 – 2.700 euro/ha cu titlu de proprietate, iar în segmentul secundar se vând loturi intabulate cu 2.800 – 3.500 euro/ha.
Piaţa terenurilor agricole din România a fost liberalizată la începutul anului 2014, ceea ce înseamnă că cetățenii străini - persoane fizice din Uniunea Europeană - pot cumpăra terenuri agricole în România. În consecinţă, guvernul a adoptat legea tranzacţiilor cu terenuri care dă întâietate la achiziţie comunităţilor locale. Noua lege a tranzacţiilor cu terenuri impune publicarea datelor privind tranzacţiile pe site-urile direcţiilor agricole judeţene deoarece această piaţă a fost până acum aproape în totalitate lipsită de transparenţă.
Proprietarii care dețin o suprafață de teren mică (maxim câteva hectare sau mai multe loturi despărţite geografic) sunt dispuși să vândă aceste terenuri către alți proprietari mai mari. Fermierii cu câteva zeci, sute sau mii de hectare sunt cei care se angajează în achiziţii pentru a-şi securiza investiţiile. Majoritatea tranzacţiilor cu terenuri din luna noiembrie a fost alimentată de capital românesc, iar principalii jucători activi au fost fermieri, se precizează în raportul Darian.
Interesul străinilor
Investitorii străini au în România, în proprietate sau arendă, peste un milion de hectare de teren arabil, adică circa 11% din totalul disponibil local.
Cea mai recentă tranzacţie din această categorie a fost parafată de curând de fondul american de investiţii Anholt Services. Americanii au cumpărat firma Multiagra din Vlăsineşti, care exploatează 1.460 de hectare de teren agricol în Botoşani. Prin această achiziţie Anholt, care activează în România prin intermediul Southern Harvest Partners, a ajuns să deţină circa 7.500 hecate de teren agricol la nivel naţional, majoritatea grupat în judeţul Botoşani. Anul trecut, americanii au cumpărat cu 11 mil. euro ferme de 6.000 ha de la austriacul Gerald Schweighofer.
Interesul străinilor a explodat odată cu intrarea României în UE, în ultimii opt ani fiind făcută cea mai mare parte a achiziţiilor. Preţul terenurilor agricole româneşti a crescut de 25 de ori în perioada 2002-2012, cu un ritm de apreciere anuală de 40%. Terenurile agricole sunt un plasament care a început să fie luat serios în considerare de investitorii din afara agriculturii abia după 2009, pe măsură ce piaţa imobiliară tradiţională a căzut.
