Aproape 40% dintre manageri considera ca mita si coruptia sunt larg raspandite in tarile lor, potrivit unui sondaj derulat in randul a peste 2.700 de executivi din 59 de tari. Cat de raspandit este acest flagel in Romania, in viziunea directorilor de companii?

46% dintre managerii locali considera ca mita si practicile de coruptie sunt larg raspandite in Romania, plasand tara noastra pe locul 24 intr-un top realizat de EY ce include perceptiile executivilor din 59 de state. 

Pe de alta, 32% dintre managerii romani spun ca afirmatia privind mita generalizata din tara este falsa.

Pe primul loc in clasamentul tarilor corupte se situeaza Nigeria, unde 88% dintre manageri spun ca acest fenomen este omniprezent. Locurile 2 si 3 sunt ocupate tot de tari africane, respectiv Kenya si Africa de Sud.

In top 10 apar si tari din Europa, precum Grecia (4) si Italia (9).

Cele mai putin corupte tari sunt Danemarca, Finlanda si Austria, unde doar 2% dintre manageri apreciaza ca fenomenul mitei si coruptiei este unul larg raspandit.

Cel de-al 13-lea studiu EY, "Global Fraud Survey, Overcoming compliance fatigue: reinforcing the commitment to ethical growth", a identificat niveluri diferite de perceptie a actiunilor de frauda, mita si coruptie la nivel global.

In privinta riscurilor emergente, in pofida unui consens global aparent privind amploarea amenintarii criminalitatii informatice, aproape jumatate dintre respondenti (48%) ii atribuie doar un risc foarte scazut sau destul de scazut pentru afacerea lor. 

Rezultatele sondajului arata ca directorii executivi nu au inca o perceptie corecta asupra riscurilor criminalitatii informatice. 48% dintre respondenti considera ca cea mai mare amenintare vine din partea hackerilor si subestimeaza riscul generat de gruparile crimei organizate, precum si cel venit din partea altor state.

Aproape 40% dintre respondenti cred ca mita si coruptia sunt larg raspandite in tarile lor. In contextul unui mediu de business invadat de coruptie, in multe dintre tari, conform descrierii respondentilor, consiliile de administratie si managementul par sa fie agrenate in lupta impotriva riscurilor pe termen lung, acordand insa o atentie mai mica riscurilor emergente - cum ar fi criminalitatea informatica.

In ce masura fac cele mai corecte alegeri in privinta managementului riscului cei din top management? Dificultatile cu care se confrunta cei din top management pot fi agravate de insuficienta cunoastere a riscurilor la care se expun.

Sondajul arata ca e mai putin probabil ca cei din top management sa participe la stagii de formare anti-mita /anti-coruptie (ABAC) (38%) sau la sesiuni de evaluare a riscurilor ABAC (30%) in comparatie cu echipele pe care le conduc. 

Acest aspect este cu atat mai alarmant cu cat toti acesti executivi pot fi expusi, in mod regulat, la situatii care sa le ameninte integritatea. 21% dintre directorii generali care au participat la studiu au declarat ca au fost expusi la situatii in care li s-a cerut sa dea mita in trecut, in comparatie cu doar 10% din restul respondentilor din top management.

La fel de ingrijorator este si faptul ca 11% dintre directorii generali de companii considera justificata declararea incorecta a performantelor financiare in scopul de a ajuta o afacere sa supravietuiasca unei recesiuni economice, comparativ cu doar 6% din restul respondentilor. Acest procent, destul de important, este cu atat mai grav cu cat un CEO are si rolul de a stabili, din pozitia sa ierarhica, tonul etic general al companiei, spun reprezentantii EY.

"Din perspectiva riscului ca managementul sa ignore controalele financiare, rezultatele acestui sondaj despre integritatea managerilor de top au implicatii grave pentru consiliile de administratie. Imbunatatirea contactelor directe dintre membrii consiliilor de administratie si sefii celorlalte departamente de business sau ai departamentelor financiare de la celelalte niveluri ierarhice s-ar putea dovedi foarte utila pentru ca cei din top management sa-si poata face o imagine de ansamblu cat mai exacta. In contextul in care tot mai multe autoritati de reglementare aloca resurse suplimentare pentru urmarirea penala a fraudelor fiscale si coopereaza in mod frecvent cu procurorii din alte jurisdictii, mizele sunt mai mari ca oricand", spune David Stulb, EY, Lider global, EY’s Fraud Investigation & Dispute Services (FIDS).

Sondajul a constatat, de asemenea, ca aplicarea masurilor de conformitate pare sa fie afectata de oboseala tocmai intr-un moment in care companiile nu-si prea pot permite asa ceva. In conditiile unui mediu de reglementare in care cooperarea internationala devine din ce in ce mai frecventa, participantii la studiu au descris un context de conformitate intern in mare masura inert:

• Una din cinci companii nu are inca definita o politica anti-coruptie (ABAC)
• 45% dintre organizatii nu au inca implementat un hotline de avertizare
• Mai putin de 50% dintre respondenti au participat la trainiguri anti-coruptie (ABAC)
• Mai putin de o treime dintre organizatii aplica masurile legale anti-coruptie in cadrul proceselor lor de fuziuni si achizitii.

“Punerea in aplicare a legilor anti-mita / anti-coruptie a devenit mai intensa si s-a consolidat semnificativ cooperarea transfrontaliera intre autoritatile de reglementare", explica David Stulb.

"Au aparut legi noi, mai dure, in numeroase jurisdictii iar puterea procurorilor s-a intarit. Sunt bugete mai mari alocate pentru aplicarea legii in tot mai multe zone geografice cheie, astfel ca aceasta tendinta nu mai este doar un fenomen american. in pofida numeroaselor cazuri de urmariri penale, la cel mai inalt nivel, a unor companii multinationale si a unor directori generali inregistrate recent, multe companii continua sa rateze prilejul de a implementa politici anti-coruptie si evaluari de risc robuste. Prea putini sunt cei care efectueaza in mod regulat demersuri anti-coruptie conforme legii. Directorii executivi pot face mai multe pentru a asigura coordonarea de la varf a acestor demersuri, iar membrii consiliilor de administratie si altor parti interesate ar trebui sa isi intensifice eforturile pentru a determina managementul sa-si consolideze angajamentul pentru o dezvoltare etica”, adauga Stulb.

Studiul a inclus interviuri aprofundate cu peste 2.700 de directori executivi din 59 de tari, inclusiv directori financiari, directori de conformitate, consilieri generali si directori de audit intern.

Mita/practicile de coruptie sunt larg raspandite in afacerile din aceasta tara?