Martine Draulette conduce de aproximativ doi ani divizia de farmaceutice a grupului Roche. S-a adaptat uşor la stilul de viaţă de aici şi, în acelaşi timp, s-a familiarizat şi cu punctele fierbinţi de pe agenda jucătorilor din industrie: lipsa de strategie din sănătate şi clawback-ul. Care este atitudinea ei în abordarea acestora?
“Când ajungi în Bucureşti, ca străin, este foarte uşor; oamenii au foarte bune abilităţi de comunicare în limbi străine, aşa că nu există nicio barieră. Sunt sigură că este mult mai uşor să soseşti aici, decât să ajungi în Paris, unde oamenii nu vorbesc limba engleză atât de mult“, descrie Martine Draulette experienţa sosirii la în Bucureşti, în urmă cu aproximativ 19 luni. Ea conduce divizia de farmaceutice a Roche România, care produce medicamente folosite în tratarea cancerului precum Avastin, Herceptin sau Tarceva. Compania a ajuns la afaceri de 611 de milioane de lei în 2015, potrivit datelor companiei de cercetare Cegedim; compania nu îşi comunică rezultatele, iar oficialii pun această decizie pe seama unor clauze de confidenţialitate internaţionale.
De profesie expert contabil, Martine Draulette şi-a început cariera la PwC, unde a lucrat vreme de 12 ani. La Roche s-a angajat cu aproape două decenii în urmă, ca şef al departamentului de contabilitate şi raportare financiară; în 2004 a fost numită director financiar pentru filiala din Franţa a companiei, iar mutarea în România a fost următorul pas. A lucrat în Paris în majoritatea funcţiilor deţinute, doar în perioada de la PwC a petrecut un an în Regatul Unit. „Trebuie să iei experienţa de expat ca pe un proiect personal. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să îi întreb pe copii ce părere aveau despre mutarea în România; pentru soţul meu alegerea a fost uşoară, fiindcă nu mai lucrează şi s-a bucurat că vom avea o nouă experienţă. Oportunitatea a venit într-un moment al vieţii noastre personale în care am putut să o acceptăm“, explică Draulette, ai cărei copii sunt studenţi în Franţa şi pentru care decizia mamei lor a echivalat cu mai multă independenţă.
Draulette mărturiseşte că nu ştia deloc România înainte de a venit aici şi avut parte de surprize plăcute: „Aveam prejudecăţi legate de această ţară, dar integrarea a fost foarte uşoară, viaţa este ca în oricare alt oraş european în Bucureşti“. Pasionată de drumeţii, a vizitat Braşovul, Sighişoara, Sibiul şi oraşele mari în care compania are centre de oncologie. „Nu am vizitat mai multe fiindcă nu îmi place să conduc, iar aici durează destul de mult să ajungi dintr-un loc în altul“, explică CEO-ul Roche, care evită chiar şi traficul din Bucureşti, mergând pe jos 40 de minute zilnic spre birou.
Aprecierile ei nu sunt la fel de pozitive atunci când vorbeşte despre mediul de afaceri local. „Nu este predictibilitate, în special în domeniul sănătăţii, unde nu văd o strategie pe termen lung, cu un plan de investiţii coerent, aşa că este foarte complicat pentru o companie să opereze în aceste condiţii: am avut câţiva miniştri ai sănătăţii doar în ultimele luni. Este foarte dificil să iei decizii bune, inteligente, dacă nu îţi planifici activităţile pe termen lung.“ Astfel, spune că modul în care evoluează Roche este strâns legat de aceste condiţii: „Prin urmare, pot afirma că pe piaţa locală nu este posibil să avem un business sustenabil din cauza modalităţii de taxare a medicamentelor“.
Martine Draulette se referă la taxa de clawback, aplicată în industria farmaceutică şi care presupune ca producătorii de medicamente să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătătate cu un procent din vânzări. Taxa a fost adoptată în 2011 şi reprezenta iniţial între 5 şi 11% din veniturile realizate de companiile farmaceutice prin vânzarea produselor. În prezent însă, procentul a ajuns la peste 20%, potrivit reprezentanţilor pieţei. De altfel, ei solicită prin intermediul asociaţiilor care îi reprezintă mai multă transparenţă în procesul de calculare al taxei clawback, în contextul menţinerii unui nivel nejustifcat de mare al cuantumului, din perspectiva industriei de profil.
În ce priveşte reducerea anuală a preţurilor medicamentelor, Draulette consideră că aceasta nu reprezintă o problemă în sine, România fiind una dintre ţările cu cel mai mic PIB din UE, pentru care este normal să existe de preţuri mici. Potrivit unui proiect recent de hotărâre de guvern, preţurile medicamentelor care au fost inovative, dar al căror patent a expirat şi au fost copiate de generice, eliberate pe bază de reţetă, vor scădea cu 35%, treptat, în următorii trei ani, primul prag de 10% urmând să fie aplicat de la 1 martie 2017. În România, preţul medicamentelor este cel mai mic din Uniunea Europeană şi, spun companiile de profil, există riscul ca schimbarea să ducă la lipsa medicamentelor generice de pe piaţă.
Potrivit CEO-ului Roche, problema industriei este legată de preţurile scăzute, ci de taxa clawback, adăugată celor mai scăzute preţuri din Europa. „Din cele 12 ţări în care suntem prezenţi în Europa, în care se află atât ţările vestice, precum Germania, dar şi vecini precum Bulgaria, fiecare piaţă găseşte soluţii pentru a reduce preţurile. Când vine vorba despre medicamente cu tradiţie pe piaţă, preţurile sunt deja scăzute, iar în România sunt cel mai scăzute, aşa că dacă aplici taxa de clawback acestor preţuri extrem de scăzute, pentru câteva dintre aceste medicamente se va ajunge la un preţ mai mic decât costul de producţie, iar acest lucru nu este sustenabil.“ Draulette apreciază că taxa de clawback va ajunge, în medie, până la finalul anului, la peste 20%, astfel că pentru anumite medicamente se va ajunge la un preţ mai mic decât costul de producţie.
Preţul medicamentelor şi taxa de clawback – un subiect arzător pe piaţa farma din România sunt puse de Draulette în contextul investiţiei în dezvoltarea unui singur medicament: pentru un medicament biologic, este vorba despre o investiţie de 2 miliarde de euro, 7 milioane de ore de muncă, cu mai mult de 400 de cercetători.“
În pofida acestei situaţii, spune că în prezent compania se pregăteşte de lansarea a două medicamente pentru boli rare care vor fi disponibile imediat ce vor termina procesul de aprobare. „Este vorba însă despre boli rare, pentru care există un proces de evaluare mai favorabil, pentru celelalte suntem blocaţi în proces - atunci când vine vorba de cele condiţionate, este o altă poveste, câteva dintre medicamentele noastre nu au fost suficient de bune pentru că se pare că întregul proces de evaluare este făcut pe criterii economice şi nu pe criterii medicale.“
Cel mai prost scenariu pe care îl anticipează CEO-ul Roche este cel în care, în cazul în care taxa de clawback continuă să crească, companiile farma nu vor mai aduce medicamente noi pe piaţă, iar acest lucru va duce, pe termen lung, şi la dispariţia genericelor. „Dacă nu alimentezi piaţa genericelor cu inovaţie – există, evident, o întârziere, apare inovaţia, iar 8-10 ani mai târziu ai genericele – atunci genericele ar putea să dispară.“ Ea oferă ca exemplu ţara sa de origine, unde există o serie de măsuri pentru facilitarea lansării de medicamente noi: „Aceasta este calea normală: ai un medicament, există un patent, iar când pierzi patentul, competiţia este acolo şi este normal să apară genericele, dar acest lucru este făcut cu obiectivul de a elibera fonduri pentru inovaţie“.
Martine Draulette spune că în prezent principala concentrare a companiei este schimbarea legislaţiei şi discuţiile cu autorităţile pentru a găsi o modalitate prin care să aducă noi medicamente pe piaţă. „Vrem să discutăm cu autorităţile pentru stabilirea unui sistem predictibil, transparent şi sustenabil“, descrie ea ambiţiile pentru industria farma.
În prezent, piaţa medicamentelor din România este apreciată la 3,5 miliarde de euro de către companiile de cercetare de piaţă; segmentul oncologicelor reprezintă circa 500 de milioane de euro. Draulette nu oferă o altă cifră, însă spune că informaţiile oferite de firmele de cercetare sunt foarte înşelătoare. „Aceste companii comunică doar cifrele legate de un anumit preţ de listă, iar clawbackul nu este luat în considerare, aşa că atunci când anunţă o creştere a pieţei, nu înseamnă că sunt mai mulţi bani pentru reprezentanţii pieţei farma, înseamnă doar mai mult clawback. Totodată, includ tratamente pentru hepatita C, al căror preţ de listă este total deconectat de preţul plătit efectiv de autorităţi“.
Anul acesta, medicamentul pentru hepatită l-a propulsat pe producătorul american AbbVie de pe locul al treisprezecelea în topul celor mai mari companii din farma, pe primul, cu o cotă de piaţă de 7,8% în perioada iulie 2015 - iunie 2016, potrivit informaţiilor Cegedim. Schimbarea liderului din piaţa medicamentelor este a treia înregistrată în ultimii şapte ani, anul trecut clasamentul fiind condus de Sanofi şi de Hoffmann-La Roche, în 2013. „Ce pot să spun legat de evoluţia pieţei este că a scăzut cu 15% în preţ anul trecut, iar clawbackul a crescut cu 3%, aşa că arată că aceste condiţii de piaţă nu sunt sustenabile pe termen mai lung. Cercetarea de piaţă, aşa cum este publicată, este foarte înşelătoare. Nu reflectă deloc condiţiile cu care ne confruntăm. Piaţa per total va înregistra cu siguranţă o scădere şi anul acesta“, explică Draulette. Spune că principala strategie a companiei, pentru anul trecut şi pentru 2016, a fost îmbunătăţirea accesului la medicamentele pentru pacienţii din România; ceea ce înseamnă că pe termen scurt s-au concentrat pe un nou model de distribuţie. În acest sens, compania a lansat anul acesta programul Direct la Farmacie, prin intermediul căruia pacienţii au acces gratuit la farmaciile care deţin medicamentele lor.
Draulette vorbeşte şi despre recrutare, în condiţiile în care angajaţii pieţei farma sunt printre cel mai bine remuneraţi în România; în condiţiile de piaţă existente, nici noile angajări nu sunt luate în calcul pentru compania care are în prezent circa 110 angajaţi. Totuşi, Draulette vorbeşte despre posibilitatea lansării unui program de internship pe timpul verii, pe care l-au început anul acesta cu un proiect pilot cu copiii angajaţilor firmei. „Ce am observat aici, comparativ cu ceea ce sunt obişnuită în Franţa este că, din păcate, studenţii din România nu sunt atât de obişnuiţi să lucreze în perioada studiilor. Cred că este foarte important să te confrunţi cu munca şi cu mediul de business, iar atunci când intri pe piaţa muncii pentru prima dată să nu fie o descoperire total nouă pentru noul tău angajator“, spune Draulette. Ea se referă la parteneriatele între universităţi şi companii, populare în pieţele vestice şi prin care studenţii pot câştiga experienţă de muncă încă din anii facultăţii. „Cred că că acest lucru este parte al responsabilităţii pe care o avem ca angajatori. Este o situaţie de câştig pentru ambele tabere: aduce „sânge proaspăt“ unei organizaţii şi pentru student constituie experienţă.“
În ce priveşte stilul ei de management, Martine Draulette îl descrie drept un un „management activ“, bazat pe delegare: „Tot ce pot să deleg, deleg; delegarea autorităţilor a fost printre primele decizii pe care le-am luat“, explică ea, precizând că acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să fie prezentă în situaţiile în care este nevoie de ea. A observat că în România acest lucru nu se întâlneşte des: „Cred că este o chestiune culturală şi care ţine de istorie, să iei decizii şi să te simţi responsabil; cred că este modul ideal de lucru - ai apoi oameni mai motivaţi, iar nivelul de energie din companie este mult mai ridicat dacă ei simt că pot să ia propriile decizii.“
Pe plan internaţional, vânzările Roche Holding au crescut în cel de-al treilea trimestru datorită creşterii puternice ale unor medicamente oncologice şi de imunoterapie. Compania, cu sediul central în Basel, şi-a crescut veniturile cu 4,5% în trei luni (până la data de 30 septembrie), ajungând la o valoarea de 12,48 de miliarde de franci elveţieni. Roche a declarat că în al treilea trimestru vânzările diviziei de farmaceutice au crescut cu 9,68 de miliarde de franci; iar cele ale diviziei de diagnostic au crescut la 2,8 miliarde de franci elveţieni.
Potrivit WSJ, mai multe din medicamentele oncologice şi de imunoterapie au înregistrat creşteri puternice în primele nouă luni ale acestui an. Printre acestea se află un trio de medicamente care tratează cancerul de sân - Herceptin, Perjeta şi Kadcyka, ale căror vânzări au crescut cu 9%. O intrare puternică pe piaţă a marcat Tecentriq, lansat anul acesta, face parte dintr-o nouă clasă de medicamente de imunoterapie, care cresc rezistenţa organismului în lupta cu cancerul. Roche este al treilea producător - după Bristol-Myers Squibb Co. şi Merck & Co. - care a intrat pe piaţa medicamentelor de imunoterapie. Pe piaţa locală, compania a fost inclusă în 2015 într-o anchetă legată de acordarea de mită în schimbul prescrierii de medicamente împotriva cancerului; potrivit reprezentanţilor companiei, din informaţiile comunicate de autorităţi până în prezent, Roche România nu are o calitate procesuală în acest caz.
