Vinul românesc creşte în ultimii ani ca Făt-Frumos din poveste. Noi M-am gândit să vă fac cunoştinţă la început de an cu câteva vinuri româneşti pe care le-am remarcat în ultimul an şi care cred că merită atenţia voastră. Vremea o să ne mai ţină un timp pe-acasă şi ar fi păcat să nu ţineţi deschisă o sticlă de vin pe masă ca să mai uitaţi că afară ninge, e frig, Trump este preşedintele Statelor Unite sau cine ştie ce nenorocire aţi mai citit pe Facebook. Evident, puteţi să deschideţi o sticlă de vin bun şi, dacă vremea este frumoasă, sunteţi la ski sau doar plănuiţi următoarea vacanţă exotică. Un vin bun nu-i niciodată de prisos. Și dacă tot vă cumpăraţi o sticlă aleasă cu grijă, puteţi măcar să încurajaţi producţia locală. Vă spun asta din patriotism, dar şi pentru surprizele plăcute pe care le-am avut eu de la un timp încoace. Și am să enumăr aici, la întâmplare, câteva dintre ele.
3 fete negre, de la Domeniile Săhăteni, este unul dintre preferatele mele. Un vin de excepţie, cu arome de prună şi ciocolată amară, un cupaj din trei ani diferiţi de Fetească neagră, baricat timp de 8 luni. Rezultatul este îmbuteliat într-o ediţie extrem de limitată, care a dispărut un timp de pe piaţă, însă acum s-a întors şi e parcă şi mai bun.
Apoi ar mai fi Vardo Adierea vântului, de la Segarcea. Un Syrah foarte parfumat, cu un corp foarte intens şi bine echilibrat. Merită decantat cu puţin timp înainte şi servit la o temperatură mai joasă (15-16 grade).
Alira Grand Vin Cuvee, un vin de excepţie venit de pe malurile Dunării, de la Aliman. Buchet complex, cu taninuri rotunde şi moi, în care găsim, pe lângă fructe coapte sau cafea, şi note de mentă, lemn şi piper. Alira Grand Vin Cuvee 2011 are potenţial de învechire, însă eu cred că viaţa e scurtă, aşa că vă sfătuiesc să vă luaţi câte sticle puteţi duce şi să nu învechiţi nimic.
Cabernet Sauvignon şi Merlot, tocmai ce-a apărut pe piaţă de la vinificatorul Cramei Corcova şi proprietarul podgoriei Catleya, Laurent Pfeffer, un cupaj bine echilibrat şi extrem de parfumat, produs într-o ediţie cu adevărat limitată, de 2.800 de sticle. Are şi un nume predestinat: Epopee. De la Drăgăşani ne vin tot felul de surprize plăcute, însă de când a apărut Crama Bauer, această zonă a prins parcă aripi. Am remarcat Sauvignonasse-ul lor, un soi care mai este cunoscut şi sub alte nume: „Sauvignon Vert“ sau „Friulano“, şi care-i de de fapt un Sauvignon ceva mai picant şi mai mineral. Iar vinul făcut de familia Bauer la Drăgăşani din acest soi destul de puţin cunoscut în România este unul uşor, echilibrat, aromat, cu un bun potenţial de învechire.
Petit Verdot, un roşu la fel de exotic pentru România, lansat anul trecut de Oliver Bauer. Un soi vechi şi rar ce poate fi găsit în zone cultivate cu soiuri de Cabernet sau Merlot. Cu caracterul său distinct (aciditate ridicată, taninuri ferme şi arome orientate către condimente mai mult decât către fruct) Petit Verdot este frecvent utilizat în cantităţi mici pentru a condimenta cupajele de vinuri roşii. Însă Bauer a crezut în potenţialul acestui soi din zona Drăgăşani, iar eu cred că nu a greşit cu nimic.
şi noi etichete îşi fac loc în rafturile magazinelor, iar unele dintre ele merită cu prisosinţă să fie gustate şi preţuite.
Citește toată știrea pe http://www.capital.ro/vinuri-romanesti-pentru-2017-1.html