Bolile cardio-vasculare (BCV) au devenit, în ultimii ani, principala cauză de îmbolnăvire şi deces în toată lumea şi, fără excepţie, şi la noi în ţară. În acelaşi timp, boala cardiacă ischemică (BCI) şi hipertensiunea arterială (HTA) sunt cele mai frecvente boli, reprezentând cauzele principale de îmbolnăvire şi mortalitate, atât la bărbaţi, cât şi la femei. 

Cercetările ultimului secol au contrazis părerea că femeile au un risc mai scăzut pentru BCV, comparativ cu bărbaţii. Astfel, numai educarea şi informarea corectă a populaţiei adulte poate conduce la scăderea riscului real, în timp util. 

„Prezenţa asocierii factorilor de risc multipli şi mai ales a diabetului zaharat cu efecte mai nefavorabile la femei şi aflat în expansiune în întreaga lume indică o probabilitate mult mai mare a BCV, şi mai ales a BCI la femei. Factorii de risc principali pentru BCV sunt: HTA, dislipidemia, diabetul zaharat, fumatul, factorii genetici, obezitatea, sedentarismul, etc. La femei se adaugă şi factorii de risc specifici (menopauza, complicaţiile metabolice ale sarcinii, markerii de inflamaţie, anemia)”, a spus Prof. Univ. Dr. Elvira Craiu, medic primar cardiolog la Ovidius Clinical Hospital. 

Factorii de risc implicaţi 

Datele statistice ne arată clar dimensiunea gravităţii BCV la femei: 

- 25% dintre femeile adulte nu au testat profilul lipidic (colesterol total, trigliceride, LDL-colesterol şi HDL-colesterol) niciodată în viaţa lor şi mai puţin de 50% dintre femeile adulte cu factori de risc importanţi pentru BCV diagnosticaţi nu respectă indicaţiile medicale (stil de viaţă, dietă, tratament etc.); 

- 25% dintre femeile adulte cu vârsta peste 18 ani au valori tensionale crescute. Conform ghidurilor americane şi europene actuale, tensiunea arterială normală este sub 140/80 mmHg, dar peste 60% dintre femeile de peste 45 ani au valori tensionale peste 140/90 mmHg; 

- peste jumătate dintre femeile peste 55 ani au colesterol total peste 240 mg/dl. În acelaşi timp, HDL-colesterol scăzut şi trigliceride crescute reprezintă factori de risc specifici pentru BCV, mai frecvent la femei faţă de bărbaţi; 

- riscul apariţiei diabetului zaharat la femei este de 7-8 ori mai mare faţă de bărbaţi, la care riscul este numai de patru ori mai mare. Riscul de recurenţă a infarctului miocardic la femeile diabetice este de trei ori mai mare faţă de femeile ne-diabetice; 

- la femei, fumatul dublează riscul pentru BCV şi mai ales, pentru BCI, creşte riscul pentru moarte subită de cauză cardiacă şi pentru accidentul vascular cerebral; riscul pentru infarctul miocardic la femei este crescut chiar la un consum minimal (1-4 ţigări/zi), mai ales la femeile tinere, chiar fără alţi factori de risc. Riscul major este înregistrat la femeile fumătoare sub vârsta de 55 ani. 84% dintre femeile fumătoare şi cu diabet zaharat prezintă riscul de a dezvolta accident vascular cerebral sever; 

- obezitatea asociază risc crescut pentru BCV, şi mai ales pentru HTA, dacă se însoţeşte de obezitate abdominală (circumferinţa abdominală măsurată la nivelul şoldurilor peste 88-90 cm.); 

- riscul pentru deces prin BCV la femeile cu diabet zaharat este de 3-7 ori mai mare faţă de bărbaţi (au risc de 2-3 ori mai mare). Să nu uităm şi faptul că 63% dintre femei decedează subit având o boală coronariană gravă, fără simptome severe. 

„În faţa pericolului real reprezentat de BCV la femei, modificarea agresivă a factorilor de risc, cunoaşterea dimensiunii şi a riscului bolii/bolilor, mai ales de la debut, este o condiţie esenţială. 

În consecinţă, aplicarea optimă a strategiei preventive este necesară. Acest deziderat nu poate fi realizat decât prin implicarea activă a femeii moderne care înţelege importanţa examinării medicale pentru stabilirea diagnosticului precoce şi conştientizarea riscului bolii/bolilor, înainte sau imediat după apariţia unor simptome, chiar neclare. Numai o echipă medicală complexă poate depista şi, desigur, trata corect boala cardio-vasculară şi preveni riscurile ei în evoluţie”, a mai adăugat dr. Elvira Craiu. 

La Ovidius Clinical Hospital, cardiologi, neurologi, endocrinologi, nefrologi, diabetologi, desfăşoară o muncă de echipă complexă şi pot astfel oferi pacientelor un diagnostic complet, pe măsura afecţiunii/afecţiunilor cardiace de care suferă acestea.