Vara lui 2015 a fost cel mai bun sezon de business pentru afacerile de pe Litoral, anunţând un 2016 cu rezultate record în turism, transport şi construcţii, arată o analiză KeysFin, realizată pe baza datelor financiare ale firmelordin zona Dobrogea.
2015 a fost cel mai bun an pentru turismul de pe Litoral, arată datele hotelierilor, care au raportat un număr record de turişti. Au fost weekend-uri în care în staţiunile de la Marea Neagră s-au aflat peste 400.000 de turişti, număr fără precedent în istoria Litoralului.
Rezultatele au fost influenţate, deşi pare secundar, de dezvoltarea infrastructurii HORECA de pe Litoral. Iar un cuvânt greu de spus în acest sens l-a avut sectorul construcţiilor, care a adunat roadele investiţiilor semnificative din ultimii ani, mai ales ale micilor întreprinzători.
Potrivit analizei Keysfin, Litoralul a atras în ultimii patru ani afaceri în construcţii de peste 15,7 miliarde de lei, în creştere cu peste 50% faţă de perioada precedentă.
Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată, de exemplu, că în luna iulie 2015 erau obţinute autorizaţii de construcţie pentru 493 de clădiri cu destinaţie rezidenţială (în principal hoteluri şi pensiuni), într-o creştere sensibilă faţă de cele 446 de autorizaţii emise în perioada similară din 2014.
Interesul investitorilor în construcţii pentru zona litorală este dovedit şi de evoluţia numărului de firme cu acest obiect de activitate. Astfel, dacă în 2010 erau înregistrate 2775 de societăţi specializate în construcţii, în 2014, numărul acestora a crescut cu mai mult de o treime, la 3416 firme.
Aşa s-a ajuns ca afacerile din acest sector să evolueze semnificativ, în ciuda crizei, de la 2,21 miliarde lei în 2010 la 3,29 miliarde lei în 2014, iar perspectivele lui 2015 se îndreaptă spre depăşirea pragului de 4 miliarde de lei.
De unde acest interes, mai ales într-o perioadă plină de provocări? Potrivit analiştilor de la KeysFin, investiţiile majore în dezvoltarea urbană se datorează, în mod paradoxal, oportunităţilor create de criză.
"Din 2009, dar cel mai puternic în 2010, am asistat la o ieftinire semnificativă a terenurilor de pe Litoral, dar şi din Deltă. În plus, multe dintre afacerile speculative din perioada de boom economic s-au închis pe fondul crizei, astfel că pentru cei cu lichidităţi au apărut oportunităţi de investiţii importante. Pe de altă parte, asistăm la o dezgheţare a apetitului investiţional al celor care deţineau terenuri şi clădiri în zona litorală", afirmă analiştii KeysFin.
''Un alt argument care susţine pe val sectorul imobiliar îl constituie, potrivit acestora, reorientarea românilor către turismul de la Marea Neagră.
"După anii negri 2010-2011, din 2012 asistăm la o creştere susţinută a numărului turiştilor de pe Litoral şi din Delta Dunării. Românii şi-au reorientat cheltuielile de concedii, căutând soluţii alternative, iar asta s-a tradus, mai ales, prin afluenţa foarte mare de turişti de weekend. Acest fapt a determinat investitorii să îşi facă curaj şi să deschidă şantiere, să preia unităţi hoteliere, să le modernizeze şi, poate cel mai important, să construiască altele noi", explică specialiştii.
Mamaia, raiul constructorilor de pe litoral
Poate cel mai elocvent exemplu privind boom-ul construcţiilor de pe Litoral îl reprezintă staţiunea Mamaia, acolo unde în ultimii patru ani s-au construit câteva zeci de hoteluri cu mai mult de 2000 de camere, majoritatea cu confort de 4-5 stele.
O evoluţie spectaculoasă a marcat-o şi staţiunea Năvodari, acolo unde, potrivit autorităţilor locale, s-au deschis peste 100 de pensiuni şi hoteluri şi asta numai în ultimii doi ani.
Arabesque, principalul jucător de pe piaţa materialelor de construcţii, estimează că business-ul în sectorul construcţiilor din zona Dobrogei are un potenţial semnificativ în următorii ani.
"Asistăm la o crestere a cererii de materiale de construcţii pe toate segmentele, de la elemente de structură, la instalaţii şi dotări sanitare. Este vorba, în primul rând, de investitori privaţi care construiesc hoteluri, restaurante şi alte facilităţi turistice la un standard superior celui existent", afirma Laurenţiu Leca, directorul filialei Arabesque Constanţa.
Pe fondul creşterii business-ului regional, Arabesque a investit, la rândul ei 4,000,000 lei în modernizarea şi extinderea platformei sale comerciale deschisa în Constanţa încă din anul 1998.
"Oportunităţile investiţionale în zonă ne-au determinat să extindem paleta de servicii şi produse şi să ne orientăm oferta către o gamă extinsă de clienţi", a mai declarat Laurentiu Leca.
Potrivit KeysFin, evoluţia mixului de business din zona Dobrogei nu se bazează doar pe marii investitorii, un cuvând greu de spus avându-l micii dezvoltatori.
"Alături de investiţiile de anvergură, unul dintre motoarele care a dus la această situaţie de fapt îl reprezintă iniţiativa particularilor, cei care au înţeles acest trend şi îl fructifică prin dezvoltarea în regie proprie a unor spaţii HORECA în regie proprie – restaurante, fast-food-uri, magazine alimentare, unităţi de servicii – toată infrastructura necesară unui turism care tinde către standarde cel puţin decente în turism", au mai declarat experţii KeysFin.
Perspective pozitive pentru Litoral
Pe fondul evoluţiei afacerilor din construcţii, profiturile înregistrate de firmele care activează în Dobrogea au crescut exponenţial, de la 169 milioane lei în 2010 la 239 milioane lei în 2014, iar perspectivele lui 2015 se anunţă a fi pe măsură.
"Datele preliminare din primul semestru, coroborate cu semnalele din vara acestui an indică un avans al cifrei de afaceri din acest sector cu 25-30% şi al profitabilităţii cu cel puţin 20 de procente", afirmă analiştii KeysFin.
Potrivit experţilor de la Arabesque, rezultatul pozitiv al sezonului estival 2015, temperarea efectelor crizei, creşterea gradului de încredere în economie, dezgheţarea relativă a finanţărilor bancare şi implicaţiile noului Cod Fiscal – mai ales reducerea TVA-ului - fac ca perspectivele lui 2016 să fie unele pozitive.
"Litoralul, cu cei doi vectori de creştere ai săi, turismul şi transporturile (Portul Constanţa, Autostrada Soarelui etc.) are toate şansele să devină al doilea pol de creştere economică a României. Noi suntem şi vom fi prezenţi acolo pentru a susţine eforturile dezvoltării unei infrastructuri de tip modern absolut necesare", a mai declarat Laurenţiu Leca.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România, comunicate de instituţiile statului.
