Anul 2015 a debutat sub semnul reformării sectorului construcţiilor. Ieşirea din iarnă nu a fost niciodată mai aşteptată ca în acest an. În primul rând, pentru că am intrat în al optulea an de scădere continuă a pieţei de profil, iar ce e prea mult, e prea mult. Apoi pentru că întreaga Europă a înţeles că trebuie să regândescă principiile în baza cărora îşi derulează investiţiile publice, de vreme ce nici cele mai mature democraţii nu mai sunt mulţumite de randamentul scăzut al proiectelor atribuite în baza criteriului „preţul cel mai mic”.
România se află în faţa unei ferestre de oportunitate, aceea de a lansa noul ciclu - 2014-2020 - de finanţare a proiectelor din fonduri europene, pe un nou mecanism de achiziţii publice. Reforma politică iniţiată în toamna anului trecut poate reprezenta pârghia prin care decidentul public să creeze premisa relansării ferme şi imediate a economiei. Este vorba de binomul stimularea investiţiilor – simplificarea legislaţiei de achiziţii publice.
În construcţii s-a vorbit, în ultimii ani, fără întrerupere de potenţial de creştere, de planuri de investiţii care s-au dovedit ori prea optimiste, ori inutile, de creşteri sectoriale dătătoare de speranţă, dar care s-au dovedit conjuncturale etc.
În realitate, am contabilizat pierderea a peste 1,3 milioane de locuri de muncă, dispariţia a mii de firme, decapitalizarea masivă a acelora care au reuşit să supravieţuiască, utilizarea la sub jumătate a capacităţii de producţie a fabricilor de materiale, şi ceea ce este mai grav, diminuarea severă a unui portofoliu de expertiză similară care va fi necesară firmelor din construcţii pentru a se încadra în criteriile de eligibilitate specifice noilor proiecte.
Un sector afectat sistemic are totuşi puterea să renască şi să dea semnalul restartării economiei pentru că şcoala românească de construcţii produce încă valori, iar antreprenoriatul român a reuşit să înveţe cele mai importante lecţii în aceşti ultimi 25 de ani. Este motivul pentru care, în ultimii ani, a crescut vizibil şi încrederea în spiritul asociativ de breaslă, antreprenorii reuşind să iniţieze o reformă din interior a sectorului.
Cel mai important proiect, de care este legată activitatea Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), este acela prin care se doreşte diminuarea costului administrativ, parte a procesului de simplificare a legislaţiei de achiziţii publice. Practic, se urmăreşte ca firmele să nu mai fie obligate să cheltuiască enorm pe capitolele din oferte ce ţin de conformare şi să se concentreze pe partea tehnică a acestora.
Astfel, se estimează creşterea concurenţei naturale prin creşterea numărului de oferte elaborate de firme, obţinerea unor soluţii mai performante în proiecte, diminuarea numărului de contestaţii nefondate, diminuarea riscului de eroare atât la ofertare, cât şi la evaluare, precum şi evitarea întârzierilor la atribuire şi derularea contractelor.
Prin prisma faptului că sectorul construcţiilor este cunoscut ca fiind unul cu factor mare de multiplicare a investiţiilor, datorită numărului mare de locuri de muncă pe care îl poate îngloba şi pentru că majoritatea materialelor folosite sunt de producţie indigenă, FPSC insistă pe lângă decidenţii publici ca, până la lansarea noilor apeluri de finanţare, să asigure fluenţa proiectelor aflate în derulare şi a acelora aflate în evaluare, care mai permit decontări până la sfârşitul acestui an. Din nou, sectorul construcţiilor se poate evidenţia ca factor de relansare economică atâta vreme, cât va fi susţinut de investiţii coerente.
