Anul trecut ne-a readus un deficit comercial de aproape 10 miliarde euro, în condiţiile creşterii consumului intern. Exportul nu a reuşit să crească suficient pentru a acoperi cererea de produse pe care nu le producem în ţară.
Exporturile României reprezintă, la nivel macro, ceea ce produce ţara noastră pentru a plăti importurile, adică produsele şi serviciile pe care nu le putem face singuri. De aceea este foarte important ca valoarea a ceea ce producem şi vindem să fie la fel de valoros cu ce cumpărăm, astfel încât balanţa comercială să nu fie deficitară. De altfel, una dintre cauzele crizei din 2009 a fost chiar deficitul comercial foarte mare, situaţie pe care am reuşit să o corectăm ulterior, dar acum ne aflăm din nou pe un trend de creştere, pe fondul majorării consumului intern.
Datele INS arată că exporturile au totalizat anul trecut 57,385 miliarde euro, în creştere cu 5,1% faţă de 2015, iar importurile au însumat 67,34 miliarde euro, mai mari cu 7% decât în anul anterior. Deficitul comercial s-a ridicat astfel la 9,95 miliarde euro, cu 1,6 miliarde euro mai mare decât în perioada precedentă.
Date detaliate ale comerţului la 11 luni oferite de Departamentul de Comerţ Exterior (DCE) arată că cea mai mare creştere la export a fost înregistrată de categoria produse ale industriei constructoare de maşini, inclusiv electrotehnică, cu un plus de 2,8 miliarde euro sau 12% faţă de 2015, până la 26,27 miliarde euro, în timp ce importul de produse din această categorie a totalizat, în primele 11 luni, 24,98 miliarde euro, cu 8,7% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2015. Industria auto, cu toate activităţile conexe, reprezintă aproape jumătate din comerţul internaţional al ţării noastre, iar partea cea mai bună este că avem excedent la balanţa acesteia, adică exportăm mai mult decât importăm, cu un plus în primele 11 luni de proape 1,3 miliarde euro.
O creştere semnificativă la export s-a înregistrat şi la produsele agroalimentare, de 3,4%, adică 183,1 milioane euro, ajungând până la 5,63 miliarde euro. Importurile de aceste produse au crescut însă cu 10,4% şi au ajuns la 5,99 miliarde euro, ceea ce ne dă un deficit de circa 360 milioane euro. Chiar dacă există mărfuri alimentare care nu se produc în ţara noastră şi sunt obligatoriu importate, acestă categorie tot nu ar trebui să se afle pe deficit având în vedere că România este un producător important de alimente.
Deficit major în industria chimică
Categoria produse ale industriei lemnului şi hârtiei, inclusiv mobilă, a consemnat o creştere de 1,3%, adică 56,3 milioane euro, până la 4,3 miliarde euro. La aceste produse a urcat semnificativ şi importul, cu 16,6%, dar totalul s-a ridicat la 3,09 miliarde euro, ceea ce înseamnă că rămânem pe excedent. O creştere procentuală mare a exporturilor s-a înregistrat la articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şi ceramică, de 10,3%, până la o valoarea totală de 323,2 milioane euro, dar importurile din această categorie au urcat cu 12,2%, până la 830,7 milioane euro.
Cel mai mare deficit a fost înregistrat la categoria produse ale industriei chimice şi mase plastice, un exportul a însumat 4,75 miliarde euro, cu 0,98% mai mic decât în primele luni din 2015, iar importurile au totalizat 10,8 miliarde euro, cu 7% mai mare decât în perioada precedentă. Deficitul acestei categorii este de 6,05 miliarde euro, adică 60% din deficitul comercial. Și categoria metale comune şi articole din acestea a adus un deficit mare, de 2,15 miliarde euro, în condiţiile unui export de 4,14 miliarde euro şi a unui import de 6,29 miliarde euro. Cu un total de 8,2 miliarde euro deficit din aceste două categorii ar trebui să fie evident către ce sectoare de activitate economică ar trebui să se îndrepte susţinerea guvernului. Din păcate, cu o industrie chimică pusă practic pe butuci este foarte dificil să refaci ce s-a stricat în ultimii ani.
Completarea deficitului vine de la categoria produse minerale, cu un export în valoare de 1,89 miliarde euro, în scădere cu 20,1%, şi un import de 3,68 miliarde euro, cu 9,6% mai mic, adică un deficit de 1,8 miliarde euro. De asemenea, categoria produse ale industriei textile şi pielăriei are un deficit de 575,5 milioane euro, după export de 5,38 miliarde euro, +2,2%, şi un import de 5,96 miliarde euro, +10,4%. Dacă în cazul produselor minerale, unde intră şi combustibilii, situaţia ne obligă la importuri deoarece producţia internă nu acoperă necesarul de consum, în cazul industriei textile situaţia ar trebui să fie mai puţin gravă având în vedere că producţia în lohn este încă majoră la noi.
Germania, principalul partener
Comerţul internaţional al ţării noastre se realizează majoritar cu statele din Europa, cu o pondere a acestora de 85,6% din total export şi 88,9% din import. Transferurile intracomunitare, adică cele 27 de state membre ale uniunii Europene, acoperă 75,4% din exporturi şi 77,3% din importuri.
Cea mai importantă ţară pentru comerţul exterior este Germania, care are o pondere de 21,7% din exporturi şi 20,6% din importuri. Către Germania am exportat produse în valoare de 11,5 miliarde euro, +13,9%, în primele 11 luni ale anului trecut şi am importat de 12,77 miliarde euro, +11,1%, rezultând un deficit de 1,26 miliarde euro. Italia este al doilea partener comercial al României, către care am exportat în valoare de 6,2 miliarde euro, -2,2%, şi de la care am importat de 6,377 miliarde euro, +1,1%, iar Franţa ocupă locul al treilea, cu 3,82 miliarde euro export, +11,3%, şi 3,46 miliarde euro import, +6,6%.
Datele DCE arată că deficitul comercial a fost în creştere cu majoritatea partenerilor comerciali, cel mai mare fiind înregistrat în relaţia cu China, de 2,59 miliarde euro, urmat de Polonia cu 1,65 miliarde euro, Olanda cu 1,21 miliarde euri, Austria cu 939 milioane euro, Turcia cu 697,5 milioane euro, Bulgaria cu 221 milioane euro, Italia cu 169 milioane euro şi Spania cu 88,5 milioane euro. Deficit comercial în scădere am înregistrat, în primele 11 luni ale anului trecut, cu Ungaria, unde deficitul a ajuns la 1,77 miliarde euro, Germania, cu 1,26 miliarde euro, şi Cehia cu 365 milioane euro.
Excedent comercial în creştere am înregistrat în raport cu Marea Britanie, cu un plus la final de 898 milioane euro şi cu Franţa, +365 milioane euro. Din păcate, ieşirea Marii Britanii din UE are toate şansele să reducă din transferurile către această ţară.
