Consiliul fiscal susţine că proiectul de buget pe 2016 indice vulnerabilizarea finanţelor publice, iar măsurile adoptate, respectiv Codul Fiscal şi majorările salariale, vor genera un derapaj a cărui corectare ulterioară va avea costuri economice şi sociale care vor depăşi efectele pozitive pe termen scurt ale relaxării fiscale.
În opinia emisă cu privire la buget, Consiliul fiscal menţionează că 'proiectul de buget pe anul 2016 consemnează o abatere deliberată şi de amploare de la toate regulile fiscale instituite atât de legislaţia naţionala, cât şi de tratatele europene semnate de România şi induce o vulnerabilizare de proporţii a poziţiei finanţelor publice complicând substanţial gestionarea acestora în eventualitatea manifestării unor şocuri adverse'.
Consiliul fiscal precizează că 'nu susţine câtuşi de puţin o astfel de abordare a politicii fiscal-bugetare, măsurile adoptate având un impact permanent asupra deficitului bugetar, generând un derapaj a cărui corectare ulterioară prin măsuri de consolidare fiscala, aşa cum arată teoria economică, estimările empirice de la nivel internaţional şi însăşi experienţa României din ultimii 10 ani, este probabil să genereze costuri economice şi sociale care să depăşească efectele pozitive pe termen scurt ale relaxării fiscale'.
În aceste condiţii, organismul citat recomandă Guvernului accelerarea măsurilor de reformă structurală cu impact asupra ratei de colectare a veniturilor bugetare şi asupra eficienţei cheltuirii banilor publici. Consiliul fiscal indică recuperarea întârzierilor mari şi urgentarea implementării programului cu Banca Mondială semnat în 2013 de către România cu privire la modernizarea sistemului de administrare a veniturilor bugetare. De asemenea, operaţionalizarea rapidă a procesului de prioritizare a investiţiilor publice şi o reformă reală a administraţiei publice, menită să aşeze pe bază de management al performanţei, funcţionarea statului pe diverse paliere ar putea genera câştiguri însemnate de eficienţă la nivelul cheltuielilor bugetare, se mai arată în document.
'Evaluările Consiliului fiscal indică o probabilitate ridicată de apariţie a unui gap negativ de venituri la nivelul anului 2016 (0,3% din PIB), având drept sursă o probabilă supraevaluare a veniturilor din TVA. La nivelul anului 2017, lipsa de corelaţie între dimensiunea cofinanţării necesare şi volumul intrărilor preconizate de fonduri europene, la care se adaugă cea între dinamica cheltuielilor de asistenţă socială şi cea a punctului de pensie implică, în plus, o subestimare probabilă a cheltuielilor cu circa 0,5% din PIB. În aceste condiţii, riscul de depăşire a nivelului de referinţă de 3% din PIB şi de reintrare în procedură de deficit excesiv apare drept semnificativ în 2016 şi cu atât mai mult în 2017, construcţia bugetară curentă furnizând doar minime marje de siguranţă în acest sens, cel mai probabil localizate tot la nivelul cheltuielilor de natura investiţiilor. Deficite de 3,3% din PIB, respectiv 3,7% din PIB în primii doi ani acoperiţi de Strategia Fiscal Bugetară 2016-2018 apar drept probabile într-un scenariu de politici nemodificate', se mai arată în poziţia Consiliului fiscal.
În acest context, veniturile în România vor fi, de departe, cele mai mici din UE începând din 2016, ceea ce va complica foarte mult construcţia bugetară pe termen mediu, se mai arată în document.
În privinţa sacrificării pensiilor administrate privat, cu o majorare de doar 0,1 puncte procentuale, la 5,1%, în condiţiile în care contribuţia ar fi trebuit să ajungă la 6% în 2016 (urmând să se recupereze şi procentul de 0,5 puncte din 2009, când contribuţia a fost îngheţată), Consiliul fiscal menţionează că reducerea contribuţiei, faţă de prevederea legală, se produce într-o conjunctură economică favorabilă, în timp ce îngheţarea contribuţiei din 2009 era luată în condiţiile unei contracţii economice masive.
'În opiniile elaborate pe parcursul anului curent, Consiliul fiscal a avertizat în repetate rânduri cu privire la riscul unui derapaj fiscal de proporţii în condiţiile implementării propunerilor de modificare a Codului Fiscal. Dacă varianta finală a Codului fiscal aprobată de Parlament a diminuat presiunea pe termen scurt (lăsând-o nemodificată însă pe termen mediu), amânând unele dintre măsurile propuse pentru anul 2017, legiferarea de majorări salariale substanţiale în sectorul public în ultimele luni a readus dimensiunea derapajului preconizat pentru 2016 la nivelul iniţial', se mai arată în documentul Consiliului fiscal.
