Iarna 2015 este deosebit de diversa din punct de vedere stilistic si ofera o paleta bogata de optiuni care actualizeaza tinutele profesionale, spune Irina Markovits, style coach & consultant de imagine. Aceasta a vorbit intr-un interviu acordat DailyBusiness.ro despre tendintele sezonului in ceea ce priveste garderoba profesionala.

Irina Markovits a deschis primul birou de consultanță de stil și imagine din România - Image Matters - care și-a început activitatea în urmă cu 10 ani. De-a lungul timpului, Irina a creat identitatea vestimentară a unor personalități din mediul de business și de pe scena politică românească, a conceput și desfășurat peste 40 de programe interne și workshopuri de imagine profesională pentru companii multinaționale sau locale, a fost stilist personal și personal shopper pentru peste 300 de clienți individuali.

În urmă cu 7 ani, Irina a lansat blogul Stylediary.ro, o platformă de educație stilistică, care prezintă recomandări de stil vestimentar, prezentări de cărți și expoziții de modă, recenzii de trenduri și articole de psihologia stilului.

 1. Ce recomandari aveti pentru acest sezon in ceea ce priveste tinutele office, atat pentru femei cat si pentru barbati?

Iarna 2015 este deosebit de diversa din punct de vedere stilistic si ofera o paleta bogata de optiuni care actualizeaza tinutele profesionale. Desigur, este important sa tinem cont in primul rand de codul vestimentar impus de organizatia in care lucram. In cazul garderobei profesionale pentru birou, putem purta pulovere tip helanca in culori diverse (visiniu, rosu, violet, albastru, in dungi) la o fusta dreapta din stofa sau pe sub o rochie-sarafan, o camasa alba de inspiratie victoriana (care sa substituie camasa clasica) cu pantaloni largi din stofa si un sacou bine cambrat, iar fustele clasice in culori neutre le putem inlocui cu fuste ample, din stofe imprimate, din brocart in culori inchise sau cu o fusta cu pliseuri dintr-o stofa in culori vii. Garderoba masculina de birou poate fi imbogatita cu un sacou din stofa cadrilata, cu pantaloni din catifea reiata fina (care pot inlocui simplii jeansi purtati la o tinuta casual sau smart casual) si, de ce nu, domnii pot purta chiar cravate tricotate la camasi button down, in zilele de Casual Friday.

2. Companiile din ce domenii investesc cel mai mult in vestimentatia angajatilor si de ce?

Este o diferenta intre a investi in vestimentatia angajatilor si a investi in programe de instruire stilistica, in workshopuri de imagine profesionala sau in coduri profesionale. Companiile din prima categorie sunt cele in care angajatii poarta uniforme sinonime cu brandingul organizational: curierat, telecom (pentru angajatii din magazinele-reprezentanta, direct sales etc), transport aerian. Separat de acestea, firmele care investesc in educarea stilistica a angajatilor si cu care am colaborat de-a lungul timpului sunt din domenii cat se poate de diverse: banking si consultanta financiara, IT, telecom, agentii de media si PR, FMCG, industria farmaceutica, energie, fashion retail si multe altele.

3. In unele companii li se impune angajatilor un cod vestimentar prin care femeile nu au voie, de exemplu, sa poarte fuste de o anumita lungime. Sunt necesare astfel de masuri in Romania si de ce?

Scopul unui cod vestimentar organizational este atat de a trasa niste directii (si limite) stilistice, dar mai ales de a oferi angajatilor o definitie a ce inseamna „tinuta profesionala” prin prisma viziunii si identitatii companiei respective. Din pacate, interesul exagerat pentru vestimentatie – sau din contra, dezinteresul fata de felul in care ne imbracam la birou, suprapus unor carente de informatii din domeniul stilistic – pot da nastere unor devieri stilistice, iar acest lucru il putem observa la fel de bine in „moda strazii”, ca si in felul in care multe persoane aleg sa se imbrace la birou. In situatiile in care un cod vestimentar corporate introduce restrictii si limite foarte clare referitoare la vestimentatie – ca vorbim de lungimea unei fuste pentru femei sau de purtarea tricourilor casual cu grafisme „amuzante” de catre barbati - , acest lucru se face din dorinta de a explica angajatilor ca este nevoie sa existe o delimitare foarte clara intre garderoba de zi, de birou si cea de after-hours, de week-end.

4. Care sunt cele mai ciudate cerinte dintr-un cod vestimentar? Puteti da cateva exemple? Vi se va parea amuzant, dar nu cerintele codurilor vestimentare sunt neobisnuite, ci mai curand „deviatiile” stilistice care au dat nastere nevoii de pune pe hartie, negru pe alb, un dress-code! La modul general, codurile vestimentar vor ilustra variante de tinute Business Casual sau Casual, la feminin si masculin, cat se poate de decente, moderne si variate, pentru cat mai multe gusturi, lasand la latitudinea angajatilor personalizarea tinutelor prin culori, imprimeuri, accesorii, detalii moderna. Interesante pot spune ca sunt exemplele de „asa nu” – dar repet, aparute datorita unor situatii reale care au trebuit corectate: cizme din piele lacuita rosie peste genunchi cu toc stiletto, pantaloni scurti din jeansi, manichiura in toate culorile curcubeului, veste de pescar, jeansi sfasiati, colanti albi, pantaloni mulati din piele, tricouri ale unor echipe de fotbal…

5. De ce este important ca o companie sa aiba un cod vestimentar propriu? Motivele sunt multiple, pot varia in functie de industrie, de imaginea si brandingul companiei, de nivelul de interactiune al angajatilor cu clientii externi. Spre exemplu, la nivel intern, un cod vestimentar oficializat, parte din codul de conduita interna, inseamna ca angajatorul si angajatul s-au pus de acord asupra unui anume standard si a unor repere vizibile de profesionalism necesare pe durata colaborarii lor. Asta inseamna ca, in cazul unor situatii delicate, demersurile nu vor fi interpretate subiectiv, personal. La fel de important este ca un cod vestimentar organizational va lasa la latitudinea angajatilor maniera in care interpreteaza nivelul de eleganta si profesionalism al tinutelor office, fara a uita care este benchmarkul, reperul, standardul la care se raporteaza.

6. Cum difera acest cod in functie de obiectul de activitate al companiei? Ce ar trebui sa prevada un astfel de cod pentru o companie din telecom fata de una din domeniul bancar, spre exemplu?

Codurile vestimentare vor diferi mai curand in functie de industrie, de tipurile de clienti cu care interactioneaza angajatii, de mesajul pe care doresc sa il transmita, mai putin de obiectul de activitate propriu-zis al firmei. Spre exemplu, o companie din domeniul bancar sau al consultantei financiare va necesita un dress code mai traditional, mai sobru, tradus prin tinute Business clasice (costume si taioare in nuante inchise, cravata obligatorie, imprimeuri discrete, bijuterii elegante si clasice) – mesajul transmis de astfel de tinute reflecta rigurozitate, competenta, autoritate. O companie telecom va prefera un cod vestimentar mai relaxat (Business Casual) pentru angajatii din birouri si va crea uniforme pentru cei din punctele de vanzare, magazine, reprezentante; astfel de tinute comunica disponibilitate, eficienta, incredere.

7. Considerati ca tot mai multe companii ar trebui sa aloce bani pentru vestimentatia adecvata a angajatilor? Cam cat de mare ar trebui sa fie acest buget/angajat? (un minim lunar).

O alocatie financiara lunara directionata catre vestimentatia angajatilor mi se pare o masura coercitiva si superficiala. Cum verifici ca cei 2000 de angajati ai tai si-au cumparat hainele potrivite si conforme codului vestimentar intern? O factura sau o chitanta purtand ştampila unui magazin de haine nu sunt relevante. O solutie mai potrivita si o reala investitie se face prin transmiterea unor informatii corecte, a unui ansamblu de principii, exemple si exercitii stilistice potrivite, cum se intampla in workshopurile de imagine corporate pe care le tin, lucruri pe care apoi angajatii le transpun in garderoba proprie.