Fructele sunt principalul ingredient în ceea ce facem. Ideea a pornit de la un Van, iar numele l-am ales destul de natural“, spune Ştefan Ciobotaru, unul dintre fondatorii afacerii. După aproximativ o jumătate de an de la înfiinţarea VanFructului mobil, în luna iunie a acestui an a fost deschis şi spaţiul fix din zona Mendeleev, în Capitală, unde fondatorii au investit, din surse proprii, circa 24.000 de euro.
VanFruct este un bar conceptual cu sucuri din fructe, ce îşi propune să insufle un aer hippie şi o atmosferă prietenească celor care le trec pragul. Investiţia de 24.000 de euro a vizat deopotrivă amenajarea şi echiparea barului. „Am ales să lucrăm cu oameni specializaţi în domeniu – cu Lama Arhitectura pentru proiectul de design (n. red. - arhitecţii Călin Radu şi Dan Enache au realizat creaţii urbane populare în diverse locuri din Capitală) – dar şi să achiziţionăm echipamente de top pentru bar“, spune antreprenorul de 36 de ani. Interiorul era total diferit şi a fost modificat aproape în întregime, aşa că le-a povestit arhitecţilor care va fi conceptul VanFruct şi le-a solicitat ceva cu „multă culoare“.
Amenajarea a durat câteva luni, „poate un pic mai mult decât ne aşteptam noi, iar asta pentru că spaţiile mici sunt întotdeauna mai dificile“, spune acesta. Designul locaţiei nu se îndepărtează prea mult de conceptul cu care a pornit la drum, la propriu, VanFruct: spaţiul se aseamănă cu un garaj care imită curbura acoperişului şi deţine elemente din dubiţă, cum ar fi logo-ul. Dacă în privinţa rezultatelor financiare antreprenorii sunt rezervaţi – spun doar că au 80 de vizitatori pe zi, iar preţul unei băuturi este de 14 lei şi că este prematur să discute de profitabilitate şi încasări pentru că au inaugurat barul de doar câteva luni – în ce priveşte aspectul, spaţiul este deja un câştigător, primind premiul la secţiunea Arhitectura spaţiului interior din cadrul Anualei de Arhitectură din Bucureşti.
Spaţiul de 10 mp, aflat la o distanţă de un minut de mers pe jos de Piaţa Romană, este împărţit în două zone distincte, datorită diferenţelor de nivel de 1,4 m: are o scară de acces din trotuar şi un bar cu banchetă, diferenţiate atât prin cromatica folosită, cât şi prin texturile materialelor. Pentru scară arhitecţii au folosit tablă striată, neagră, iar barul şi bancheta sunt realizate din plută; o arcadă de plasă metalică este utilizată pentru finisarea pereţilor şi are rol de suport pentru ghivecele cu iederă, iar cărămida, lăsată la vedere, a fost vopsită în galben, pentru a fi în ton cu specificul locaţiei.
La VanFruct, clienţii pot alege din sortimentele de smoothie cu fructe de sezon, sucuri sau limonade care au ingrediente surpriză precum mărul, ananasul sau căpşunele. Meniul este completat de cafea şi gaufres cu diferite toppinguri, acestea din urmă fiind preparate din făină integrală şi uleiuri presate la rece, fără lapte, ouă sau zahăr. Ştefan Ciobotaru spune că locaţia se diferenţiază prin „orientarea către oameni, iar ingredientele sunt alese atent, adică fructe gustoase, nu doar arătoase, făină integrală pentru gaufre, lapte de migdale făcut de noi, fără niciun alt aditiv“. La două luni de la inaugurare, circa 80 de persoane trec zilnic pragul Vanului cu locaţie fixă, dar deocamdată, afirmă antreprenorul, nu se poate stabili valoarea bonului mediu, care fluctuează destul de mult. „Ne bucurăm că avem deja clienţi fideli, dar şi vizitatori noi, foarte încântaţi de produse, de loc şi de întreaga experienţă.“
Tot el adaugă că majoritatea clienţilor sunt „persoane prietenoase, pasionate de o alimentaţie sănătoasă, dornice să încerce reţete noi, cu care schimbăm sfaturi şi idei legate de reţete“. Iar acest lucru ajutăVanFruct să se dezvolte frumos, natural şi sustenabil, „într‑un domeniu în care sperăm să vedem mai multe astfel de iniţiative care promovează un stil de viaţă sănătos“, ţine să adauge Ştefan Ciobotaru. Impulsionaţi sau nu de experienţa personală sau cea a străinilor din ţări în care well-being-ul este o veritabilă strategie naţională, cum este cazul naţiilor nordice, de reclamele TV care îndeamnă la reducerea consumului de „sare, zahăr şi grăsimi“ dar şi la practicarea de mişcare „cel puţin 30 de minute pe zi“, tot mai mulţi români sunt preocupaţi de un stil de viaţă mai sănătos.
Astfel, 55% dintre români afirmă că sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimentele care nu conţin E-uri, cu 10% mai mult decât în 2006, iar peste 600.000 de români spun că alimentaţia lor este cu preponderenţă vegetariană, arată studiul naţional de audienţă (SNA) Focus realizat anul trecut de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT). Studiul mai arată că mâncarea de tip fast-food nu se mai bucură de acelaşi succes ca în urmă cu patru ani.
Astăzi doar 20% dintre români spun că obişnuiesc să consume în mod regulat preparate de la fast-food, în scădere cu cinci procente faţă de 2006. Aproape două treimi (62%) dintre femei afirmă că, de obicei, consumă produse cu cât mai puţine calorii. Cu toate acestea, dulciurile rămân în topul preferinţelor: peste un sfert (26%) afirmă că obişnuiesc să consume dulciuri în locul unei mese obişnuite şi o treime afirmă chiar că nu pot trăi fără dulciuri.
Deşi româncele sunt mai atente în privinţa siluetei, ele sunt şi cele care rezistă cel mai greu la tentaţia dulcelui, 60% dintre cei care afirmă că nu pot trăi fără să consume dulce fiind femei, mai arată studiul BRAT. Gradul crescut de atenţie pentru sănătate este şi motorul de creştere a afacerilor care îşi construiesc oferta de bunuri şi servicii pe nişa acestui tip de consumator, iar raioanele cu alimente bio se înmulţesc. La fel şi numărul sălilor de sport, dar şi al celor care le trec pragul.
Deocamdată, afacerea VanFruct este la început de drum, iar echipa „se numără pe degetele de la mâini“, spune fondatorul, însă toate planurile mizează pe creştere, care se oglindeşte şi în cifre.
Echipa se va mări numeric odată cu deschiderea următoarei locaţii, pe strada Câmpineanu din Capitală, unde se lucrează acum la amenajarea. Şi asta nu e tot, spune antreprenorul: „Vara am pornit la plimbare cu VanFruct Bar Mobil“, varianta iniţială a conceptului, care este prezent la evenimente sau manifestări stradale. „Toţi banii pe care îi facem în prezent se vor duce în amortizarea investiţiei iniţiale. Aproximăm că într-un an şi jumătate, maximum doi vom amortiza investiţia“. Cât despre profit efectiv, antreprenorul spune că „nu ne-am făcut niciodată un plan. Vrem să vedem ce se întâmplă după cei doi ani şi abia atunci vom putea vorbi despre o cifră mai concretă. Avem o activitate de tip antreprenorial şi care se ajustează din mers. Creştem şi noi odată cu ea“.
