Guvernul a aprobat, saptamana trecuta, forma finala a schemei fiscale pentru restructurarea creditelor, denumita "Electorata", care se va aplica pentru persoanele cu venituri brute de cel mult 2.200 de lei/luna, dar cu o reducere a plafonului cu care banca poate diminua rata lunara de plata, de la 50% la 35%. Masura poate fi aplicata incepand cu 1 iulie 2014.

Potrivit formei finale a ordonantei de urgenta, deducerea din venitul lunar impozabil a fost mentinuta la 900 de lei, restructurarile fiind permise pana la finele lui 2015. Astfel, fiecare client care va obtine o restructurare a creditelor in conditiile solicitate de stat ar putea primi un beneficiu lunar de cel mult 144 de lei, aferent impozitului de 16% aplicat la suma maxima deductibila. 

Ordonanta stabileste ca deducerea se acorda lunar, dupa incheierea perioadei de reducere a ratei, incadrabila in perioada 1 ianuarie 2016 si 31 decembrie 2017 si reprezinta rata din aceasta perioada, dar nu mai mult de 900 lei /luna. 

Intrucat bancile si clientii pot aplica astfel de restructurari incepand cu 1 iulie 2014 pana la 31 decembrie 2015, iar perioada in care se acorda deducerea este cuprinsa intre 1 ianuarie 2016 si 31 decembrie 2017, rezulta ca perioada maxima pentru care un client ar putea beneficia de deducere este de un an si noua luni.

Deducerea speciala pentru credite se acorda daca restructurarea creditelor, care semnifica modificarea conditiilor de rambursare a acestora, indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: sa fie acordata pentru credite care nu inregistreaza intarzieri la plata sau care au intarzieri la plata de cel mult 90 zile; sa conduca la diminuarea cu cel mult 35% a obligațiilor lunare de plata ale debitorului, aferente creditului supus restructurarii, dar nu cu mai mult de 900 lei sau echivalent, indiferent daca imprumutul respectiv a fost acordat in lei sau in valuta, pentru o perioada de maxim doi ani.

Pentru creditele in valuta si a celor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, cursul de schimb utilizat este cel comunicat de Banca Nationala a Romaniei in vigoare la data depunerii cererii prin care se solicita restructurarea; sa asigure prelungirea duratei inițiale a creditului cu perioada pentru care se diminueaza obligațiile de plata; sumele reprezentand diminuarile ratelor lunare de plata inclusiv costul suportat de debitor pentru amanarea la plata a acestora, sa fie distribuite pe o durata egala cu cea pentru care a fost acordata diminuarea obligatiilor de plata, incepand cu data de la care nu mai opereaza diminuarea respectiva; imprumutatorul nu poate majora rata dobanzii sau dupa caz, marja de dobanda, pentru creditele cu dobanda variabila, sau alte costuri aferente creditului și nici nu poate impune alte costuri, altfel decat era prevazut in contract la data restructurarii; imprumutatorul pune la dispozitia debitorilor, inainte ca acestia sa intre in procedura de restructurare a creditelor, scadentarul aferent intregii durate de viata a mecanismului de restructurare.

Consiliul Fiscal: “Impactul bugetar ar putea fi mult sub estimari. Masura nu e atractiva”

Consiliul Fiscal apreciaza ca impactul bugetar in urma aplicarii schemei fiscale pentru restructurarea creditelor, Electorata, s-ar putea situa cu mult sub estimarea Finantelor, de 725,5 mil. lei pentru 2016 si 757 mil. lei pentru 2017, intrucat masura nu este atractiva pentru majoritatea debitorilor.

 

Consiliul Fiscal a realizat o analiza pe esantionul de debitori bancari persoane fizice cu venituri lunare brute sub 2.200 lei, expunerea aferenta pe aceste credite fiind de 31,81 miliarde lei, cu o pondere de 36,93% din totalul imprumuturilor pentru persoanele fizice.

 

In aceasta categorie se incadreaza circa 985.000 de debitori, reprezentand 48,84% din totalul celor care au luat credite imobiliare si de consum pe segmental de retail.

 

Luand in calcul un exemplu al valorii ramase de rambursat de catre un client de 26.651 lei, cu o dobanda anuala efectiva (DAE) de 10,2% si o perioada ramasa din contract de 6 ani, clientul plateste in mod normal o rata lunara de 496,2 lei si o dobanda totala de 9.087,37 lei. In cazul restructurarii cu deducere fiscala, cu reducerea ratei de maxim 35% si prelungirea scadentei cu doi ani, rata lunara va fi de 322,68 lei in primii doi ani si de 448,97 lei in urmatorii 6 ani. In aceasta situatie, clientul va plati o dobanda totala de 13.419 lei, iar economia de la plata impozitului pe venit se situeaza la 1.293 lei, creditul avand un cost anual efectiv de 9,62%.

 

Desi rata lunara si costul anual sunt mai mici, clientul ramburseaza bancii in total mai multi bani decat daca n-ar fi optat pentru restructurare, intrucat perioada pe care se aplica dobanda creste cu doi ani.

 

Consiliul Fiscal apreciaza ca este greu de estimat cate persoane vor beneficia in realitate de aceasta facilitate, decizia depinzand de capacitatea debitorului de a-si plati datoriile catre banca, dar si de dispozitia bancilor de a aproba restructurarile de credit.

 

Consiliul a calculat ca impactul bugetar anual pentru anii 2016 si 2017 ar putea fi de maxim 771,73 milioane lei, nivel apropiat de estimarea Ministerului Finantelor, in scenariul in care toti debitorii eligibili ar opta pentru reducerea ratei cu 35% pe o perioada de doi ani, iar bancile ar aproba toate cererile de restructurare, situatie putin probabila.

 

Ca atare, Consiliul apreciaza ca exista o "probabilitate ridicata ca impactul bugetar net sa se situeze in partea inferioara a intervalului, adica mai apropiat de zero, acesta fiind scenariul in care niciun debitor eligibil nu ar opta pentru aceasta facilitate sau nicio banca nu ar aproba cererile de restructurare."

 

In scenariul maximal, in care toti debtorii eligibili ar opta pentru facilitatea fiscala, venitul disponibil ar putea creste cu cel mult 5 miliarde lei, iar impactul economic pozitiv ar fi consistent daca masura tinteste consumatorii cu venituri apropiate de medie, deci cu inclinatie ridicata spre consum.

 

Consiliul Fiscal considera, ca in conditiile prezentate, pierderile de venituri anuale ar trebui sa fie „usor de acomodat” in cadrul proiectului de buget pentru ca tintele anuale si pe termen mediu sa nu fie afectate.