Nou infiintatul "DNA Fiscal" se pregateste sa declanseze "vanatoarea" imbogatitilor din "Epoca de Aur a Consumului". Expertii pregatiti la scoala celebrului IRS american au in vizor 30 dintre cei mai bogati oameni de afaceri din Romania. Cum vrea statul sa ii stoarca de banii pe care acestia nu ii pot justifica, aflati dintr-o analiza DailyBusiness.ro

Dupa ce timp de aproape trei ani s-au specializat in depistarea averilor ilegale, pregatiti de experti de la institutii precum FMI, celebrul IRS - Fiscul american, Agentia Regala pentru Venituri si Vama din Marea Britanie, Fiscul francez, inspectorii fiscali din cadrul ANAF se pregatesc sa declanseze “prigoana miliardarilor”.

Potrivit scrisorii de intentie transmisa saptamana trecuta de Guvern catre FMI, ANAF a inceput “actiuni de verificare a mai multor persoane cu mari averi suspectate ca au depasit riscul minim acceptat" prin neplata impozitelor.

"Am finalizat o lista de contribuabili persoane fizice cu averi mari pentru programul nostru destinat asigurarii conformarii si o lista cu persoane fizice ce prezinta riscuri si am demarat procedurile de verificare prealabila. 

Au fost transmise scrisori de notificare amiabila si in prima jumatate a anului 2013 au inceput verificarile", releva scrisoarea de intentie, datata 10 iunie, si obtinuta de Mediafax.

Potrivit autoritatilor, pe lista suspectilor se afla 30 de persoane cu mari averi, suspectate ca au depasit "riscul minim acceptat" prin neplata impozitelor. Fiscul a pornit initial de la un grup de peste 300 de persoane banuite ca s-au sustras de la plata taxelor la buget.

Cine sunt miliardarii aflati in atentia Fiscului este secret de serviciu.

Finantistii.ro  relata, recent, pe surse, ca printre bogatii aflati in vizor s-ar afla Dan Grigore Adamescu, Ioan Nicolae, Gruia Stoica, Stefan Vuza, Ovidiu Tender, Ioan si Viorel Micula si Adrian Porumboiu.  

Cum vor fi verificati miliardarii?  

Actiunile de control sunt initiate in baza deciziei din decembrie 2010 a Guvernului, conform careia persoanele fizice ale caror venituri reale depasesc cu cel putin 50.000 lei sumele declarate vor plati un impozit de 16% aplicat la diferenta dintre cele doua valori.  

Pentru stabilirea bazei impozabile, autoritatea fiscala foloseste metode indirecte, respectiv cea a sursei si cheltuirii fondului, a fluxurilor de trezorerie si a patrimoniului.

Metoda sursei si cheltuirii fondului consta in compararea cheltuielilor efectuate de o persoana fizica cu veniturile declarate in perioada verificata si se bazeaza pe principiul ca orice cheltuiala in exces fata de valoarea declarata a veniturilor reprezinta venit impozabil nedeclarat.

Metoda fluxurilor de trezorerie consta in analiza intrarilor si iesirilor de sume in conturile bancare, precum si a intrarilor si iesirilor de sume in numerar, pentru a stabili miscarile de disponibilitati banesti si asocierea acestor miscari cu sursele de venit si utilizarea acestora.

Metoda patrimoniului permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoana fizica verificata, analizand cresterea, respectiv descresterea patrimoniului net al acesteia.  

Pe lista persoanelor cu risc vor aparea inclusiv rudele de pana la gradul II, iar anchetele detaliate, in care acestia vor fi obligati sa prezinta dovezi privind provenienta averii, vor fi realizate in ordine descrescatoare, cu respectarea valorii riscului minim stabilit de Codul de procedura fiscala.  

O actiune controversata  

Expertii in fiscalitate afirma ca, dincolo de impozitarea averilor nedeclarate, un gest salutar, actiunea Ministerului Finantelor va „albi” averile facute la negru.

"Atata timp cat impozitul aplicat este la acelasi nivel cu cel pe care il plateste toata lumea, aceasta prevedere devine, in fapt, o invitatie pentru nedeclararea corecta a veniturilor. Daca esti prins, platesti impozitul legal, nimic altceva", a mai spus, anterior, pentru DailyBusines.ro, expertul fiscal Marian Popescu.

Potrivit unor analisti, statul ar fi castigat mai multi bani daca ar fi declarat o amnistie fiscala generala. Amnistia inseamna ca statul sa ofere tuturor romanilor posibilitatea de a-si declara averile si sa aplice un impozit de 4-10%.

In alte state, precum Italia, a generat efectul scontat - a adus bani, si nu putini, de ordinul miliardelor de euro, la buget.

Consultantii sustin ideea ca, prin declararea unei amnistii generale, va fi infiintat acel moment T0 la care persoanele trebuie sa declare nivelul patrimoniului lor si a carei evolutie sa fie comparata de la an la an. Statul ar putea incasa, astfel, pana la 1,4 miliarde de euro, prin repatrierea sumelor "ascunse" de romani in strainatate.

In plus, amnistia ar aduce in tara intre 15-20 miliarde de euro, de 5-6 ori mai mult decat nivelul estimat al investitiilor straine directe pentru 2010.  Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale, afirma, anterior, ca nu este de acord cu acest gen de "iertaciuni".

"Nu sunt pentru amnistie, pentru ca ar fi hazard moral. Daca s-ar da o amnistie fiscala, imediat apare speranta ca va aparea o alta. Amnistiile fiscale sunt extrem de periculoase", a explicat Isarescu.