Dimensiunea economiei româneşti, exprimată la paritatea puterii de cumpărare, va pune ţara noastră pe locul 41 în lume, în 2020, peste state precum Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia sau Cehia.
Produsul intern brut pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare (price purchase parity - PPP) va ajunge, în anul 2020, la aproximativ 28.000 de dolari, de la un nivel de 22.000 de dolari, cât este în prezent acest indicator, potrivit previziunilor Băncii Mondiale făcute pentru toate ţările lumii.
Peste patru ani, România va fi pe locul 57 în topul celor mai bogate ţări ale lumii, în urcare cu patru locuri faţă de poziţia 61, pe care o ocupă în prezent, din aproape 200 de state pentru care s-au elaborat date statistice. La acea dată, prima poziţie va fi ocupată de Qatar, care va avea un PIB/capita PPP de 148.000 de dolari, faţă de 130.000 de dolari în prezent. Ocupanta locului al doilea va fi Luxemburg, liderul din prezent, cu 115.000 de dolari. Pe locul trei va fi Brunei, pe patru Macao, ca regiune din China, şi pe locul cinci va ajunge Singapore. Practic, nivelul de trai al locuitorilor din cele mai bogate ţări ale lumii creşte cel mai mult în ţările din afara Europei.
Indicatorul PIB/capita PPP este cel mai bun pentru a arăta bogăţia unei ţări şi a cetăţenilor ei, mai mult decât strict PIB/capita, pentru că arată puterea de cumpărare a populaţiei cu referinţa într-o monedă. Un exemplu clasic în acest sens este preţul unui sendviş BigMac în diversele ţări ale lumii, adică câte BigMac-uri poţi cumpăra cu venitul mediu. Acum, pe acest exemplu, românii sunt la sub jumătate din nivelul de bogăţie al americanilor.
În ceea ce priveşte forţa globală a unei economii, statisticile publicate recent de Banca Mondială arată că, din acest an, China a trecut în faţa Statelor Unite. Astfel, indicatorul PIB PPP arată că Republica Populară Chineză a trecut de 21,2 miliarde de dolari, în timp ce SUA are doar 18,5 miliarde de dolari. În 2020, diferenţa între cele două economii va fi încă şi mai mare, China acontând 29.000 de miliarde dolari, faţă de SUA, care va avea 22.000 de miliarde de dolari. Pe locul trei, va fi economia Indiei, care va totaliza 12.000 de miliarde de dolari.
Din punct de vedere al acestui indicator, România stă binişor chiar şi în prezent, fiind printre cele mai puternice 50 de economii ale lumii, din aproape 200 de state analizate. Astfel, forţa economiei româneşti PIB PPP este de 441 de miliarde de dolari, locul 43 în lume, peste state precum Austria, Cehia, Finlanda, Danemarca, Noua Zeelanda, Grecia, Kuweit. Peste patru ani, România va creşte la 550 de miliarde de dolari, urmând a fi, la acel moment, pe locul 41 în lume.
Economia a crescut de patru ori, în ultimii 18 ani
Produsul intern brut pe cap de locuitor PPP a crescut de patru ori în România în perioada 1998-2015 (respectiv cu 303%). Suntem, astfel, pe locul al optulea în topul evoluţiei PIB per capita PPP în lume, după cinci state din Asia (inclusiv China), unul din Africa (Guineea Ecuatorială, unde PIB-ul a crescut semnificativ datorită descoperirii unor zăcăminte de petrol) şi unul din Europa (Rusia). La capătul celălalt al clasamentului se află Republica Centrafricană (unde PIB-ul per capita PPP a scăzut cu 9%, de la 657 de dolari în 1998 la 597 de dolari în 2015) şi Zimbabwe şi Emiratele Arabe Unite, ambele cu minus 12% în acelaşi interval (de la 2.046 la 1.794 de dolari, respectiv de la 80.000 la 70.000 de dolari).
La nivel continental, ne situăm, evident, pe locul al doilea în Europa şi pe locul întâi în rândul membrelor UE. Se află în relativa apropiere a României (cu creşteri de trei până la 3,5 ori ale PIB în 18 ani) Albania, Belarus şi statele baltice, iar în zona de creşteri de 2,5 până la trei ori ale PIB-ului per capita PPP sunt, în ordine, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Moldova, Polonia, Slovacia şi Macedonia. În jumătatea de est a continentului au performat cel mai prost la acest capitol în intervalul 1998-2015 Grecia (+51%), Cipru (+68%) şi Slovenia (+95%). În vestul Europei produsul intern brut per capita PPP a evoluat cel mai bine în ultimele două decenii în Irlanda (+123%), Norvegia (+120%) şi Germania (+90%), iar cel mai prost în Italia (+46%), Islanda (+64%) şi Regatul Unit (+68%).
