Dezvoltă proiecte în producţie, exportă şi se extind. Sunt cele trei direcţii ale companiilor care activează în piaţa locală de mobilă. Analizând în detaliu estimările lor, s-ar putea spune că rulajele despre care vorbesc se îndreaptă, ca valoare, către pragul de 3 mld. euro anul acesta.
Ultimii ani au demonstrat că antreprenorii din industria românească de mobilă şi-au învăţat lecţia în anii de recesiune, iar acum îşi împart cărţile la un alt nivel: investesc masiv în producţie, exportă în mai multe ţări şi au strategii bine puse la punct pentru lansarea unor noi produse. Iar cei care au propria reţea de magazine se extind în marile oraşe cu o intenţie clară: să acopere cât mai mult din cota de piaţă.
„Progresul companiilor din industria mobilei nu se putea înregistra dacă nu se realiza o infuzie tehnologică din ce în ce mai adaptată şi mai performantă. Sprijinul a venit atât din partea clienţilor din ţările avansate din Uniunea Europeană, cât şi din partea producătorilor locali de materii prime şi materiale, a producătorilor din panouri de lemn masiv, de plăci din materiale lemnoase, la care s-au adăugat contribuţiile furnizorilor de materiale textile şi altele“, a punctat Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR).
Aşa că, evoluţia sectorului de fabricare a mobilei, în perioada viitoare, depinde în mare măsură de abilitatea prin care această industrie va reuşi să integreze activităţile creative în producţia modelelor proprii. De asemenea, va avea un rol important continuarea creării de noi branduri care, într-o perioadă de timp medie, să fie percepute şi acceptate de consumatorii finali.
„Lanţurile valorice ale firmelor vor fi mai flexibile, mai puţin liniare şi cu un grad mai sporit de internaţionalizare a opţiunilor, atât de aprovizionare, cât şi de externalizare. Aceste lucruri vor cere noi abilităţi manageriale, inclusiv de organizare a reţelelor capabile să eficientizeze lanţurile valorice să facă faţă unor forţe concurenţiale, în care activele intangibile devin din ce în ce mai prezente“, a adăugat Sereny.
În prezent, între cei mai vizibili jucători din industria locală de mobilier (luând în calcul atât poducţia, cât şi retailul), se află Mobexpert, Lemet (cu brandul LEM‘S), Casa Rusu, Aramis, Elvila, Plimob, kika şi IKEA. Din datele asociaţiilor de profil reiese că în 2014 în România erau înregistrate aproximativ 4.500 de firme care produceau mobilier, din care puţin peste 3.000 erau active. Pentru anul trecut, nu există date finale.
Valoarea pieţei de mobilă: peste 2,5 mld. euro
În cifre, afacerile producătorilor români de mobilă au depăşit 2,5 miliarde de euro, anul trecut, cu o creştere a pieţei de aproximativ 9% comparativ cu anul anterior. Iar pentru 2016, estimările se apropie de 3 miliarde de euro. De altfel, ultimii patru ani s-au caracterizat prin creşteri semnificative datorită, în principal, exportului. Rotunjind cifrele, se poate vorbi astăzi de o valoare a exporturilor de circa 2 miliarde de euro.
„La nivelul întregului sector al industriei mobilei s-a înregistrat un export cu 8,4 % mai mare, valoric însumând 159 milioane de euro. Au fost înregistrate progrese în activitatea desfăşurată cu 28 de ţări, între care Germania, Franţa, Italia, Austria, Olanda, Cehia, Marea Britanie, Elveţia, SUA, şi diminuări cu 11 ţări, între care Norvegia, Azerbaidjan, Estonia, Ucraina, Federaţia Rusă, Cipru“, a mai spus preşedintele APMR. Conturând o altă idee, maturizarea pieţei a avut ca efect şi maturizarea consumatorului. La prima vedere, un profil al celui care cumpără piese de mobiler arată aşa : venituri peste medie, pretenţios în alegerea modelelor ca design, a calităţii materialelor, a stofelor ca textură, culori, nuanţe. Cu alte cuvinte, consumatorii care se situează în categoria populaţiei cu venituri ridicate achiziţionează produse de mobilier fie la comandă din ţară, cu sprijinul designerilor de interior, fie produse de mobilier aduse din import, dar alese cu atenţie.„Piaţa de mobilă a crescut anul trecut cu 7,4%. Este normal să se dezvolte şi afacerile locale. Măsura în care se dezvoltă depinde de abilitatea de a crea produsele pe gustul românilor. Totodată, retailul românesc de mobilier se dezvoltă în măsura în care brandurile îşi adaptează oferta la public. Sigur că există influenţe în designul de mobilier, însă casele românilor au nişte caracteristici la care e important să fie adaptată mobila, au un stil propriu, foarte orientat pe funcţionalit
Progresul companiilor din industria mobilei nu se putea înregistra dacă nu se realiza o infuzie tehnologică din ce în ce mai adaptată şi mai performantă. Sprijinul a venit atât din partea clienţilor din ţările avansate din Uniunea Europeană, cât şi din partea producătorilor locali.
Aurica Sereny, preşedintele APMR
Locul companiilor mari în piaţă
La aceste caracteristici s-au adaptat şi companiile mari precum Ikea, companie „gigant“ în retailul de mobilă: în anul de catalog 2015 (septembrie 2014 – august 2015), Ikea a înregistrat o creştere a vânzărilor de 12,37% comparativ cu anul de catalog anterior, peste creşterea medie din Ikea Group. „Ikea Group are planuri mari pentru România. Știm deja că piaţa poate susţine nouă magazine Ikea în oraşele cu peste 300.000 de locuitori şi facem paşi mici către îndeplinirea acestui obiectiv. Anul trecut am cumpărat terenul pentru cel de-al doilea magazin din Bucureşti, pe bulevardul Theodor Pallady, iar dezvoltarea PUZ-ului a început la 26 octombrie 2015. În acest moment, procesul depinde şi de susţinerea şi implicarea autorităţilor“, a spus Stefan Vanoverbeke, Retail Manager Ikea pentru Sud-Estul Europei.
O altă idee care se conturează din piaţă îi vizează pe importatorii de mobilă. Iar magazinele care comercializează produse din import se diferenţiază, în principal, prin două-trei direcţii. În primul rând, sunt magazine cu o ofertă specializată, uneori strict la nivel de gamă mică sau de categorie de mobilier de baie, cameră de zi, dormitor şi altele. Apoi, sunt magazine cu gamă complexă din Polonia, Turcia, China, Ungaria sau cu oferte în genul „lichidari de stoc din Germania“. Și mai sunt lanţurile de retail şi de bricolaj, unde există deja furnizori externi ce pot susţine volume mari şi livrări ritmice la preţuri extrem de competitive.
„În 2016, au crescut spectaculos importurile de mobilier din Polonia, cu 41,9 %. Aici, iese în evidenţă mobilierul din plăci, care a evoluat foarte mult, de la 48,605 milioane de euro, la 65,538 milioane de euro, într-un an“, a adăugat preşedintele APMR.
Un studiu al al Financial Trends (numit “De la antreprenori pentru antreprenori – industria de mobilă“) arată că 69% dintre producătorii de mobilă estimează că, până la finele anului, le va creşte cifra de afaceri, 26,8% că va stagna, în timp ce numai 4,2% se aşteaptă la pierderi. Mare parte dintre aceştia au estimat creşteri realiste ale businessului în 2016. Mai exact, cei care se aşteaptă la creşteri de peste 25% sunt cei care, la ora actuală, au un potenţial uriaş, câtă vreme aceia care se aşteaptă ca cifra de afaceri să stagneze nu au, în prezent, o poziţie dominantă în piaţă. Astfel, 63,4% dintre ei susţin că le vor creşte afacerile între 0 şi 25%, 16,9% preconizează o majorare între 26% şi 50%, 4,2% o creştere cuprinsă între 76 şi 100%, în timp ce doar 1,4% se aşteaptă la creşteri de peste 200%.
Mai departe, fie că vorbim de branduri internaţionale, fie că numărăm nume româneşti, calea pentru dezvoltare pare să fi fost una singură şi anume extinderea. Nici nu s-ar putea altfel: consumatorii şi companiile au început să se formeze pe cultura Occidentului.
